Administrația publică și privată

Introducere.

În lucrarea efectuată am cercetat o temă interesantă din domeniul stiintei administratiei publice ,similtudini si deosibirile dintre AP si administratia privata. Lucrare data e mai mult axata pe deosibiri pentruca ele reprizinta esenta acestor doua domenii diferite ce ne da posibilitatea de ai intelege detaliat, mai jos sunt reprezentate deosibiri esentiale.

Cea mai mare diferenţă între cele două sectoare sunt principiile lor de organizare sau scopurile. În timp ce administrarea privată are o misiune definită , care este exercitarea de profit sau stabilitate sau de creştere a veniturilor, administraţiei publice, pe de altă parte, are scopuri ambigue. În plus, dilema de scopuri de ambiguitate este exacerbată de către agenţii inutile şi inoperabile, cu scopuri care se suprapun şi birocraţiei umflate. S-ar putea spune că scopul administraţiei publice să adopte politici publice, ci se suprapun şi ambiguitatea principală de cele mai multe dintre aceste politici, şi caracterul vag al adoptarei acestor politici fac scopul administraţiei publice de a fi mult mai ambigue. Cu toate acestea, faptul că instituţiile publice nu sunt orientate spre profit, nu ar trebui să ne determină să credem că angajaţii din sectorul public şi managerii nu sunt preocupaţi de problemele financiare. Cum este cazul cu companii private, unităţi din sectorul public şi organizaţii lupta pentru finanţare şi influenţă.

Un alt factor care face ca sectorul public diferit de cel privat este luarea a deciziilor. În administraţia publică, decizia trebuie să fie şi ar trebui să fie pluralistă. Acest lucru permite maximum de participare: dezbatere deschisă, mai multe puncte de veto - o ierarhie de luare a deciziilor în cazul în care un consens trebuie să fie realizat la fiecare nivel, în mod ideal, o decizie informată. În timp în administraţia privată luarea deciziilor este mult mai simplă monopolistă sau semimonopolistă. Acest tip de luare a deciziilor ar evita orice conflicte in interese; prin urmare, scopul este clar definit.

Administrația publică si administrația

privată – caracteristica generală.

Administrația publică.

Administratia inseamna a sluji pe cineva. Putem spune ca administratia este servitoarea comunitatii, se afla in serviciul ei ( a administra = a sluji, a servi; minister = sluga, servitor).

Necesitatea administratiei pleaca de la complexitatea vietii sociale. Societatea cunoaste un complex de nevoi care se diversifica. Astefel, ea urmareste realizarea interesului general, comun al societatii, adica indeplinirea doleantelor oamenilor ca o comunitate, fie la nivel national fie la nivel regional ori local. Pentru realizarea administratiei publice, comunitatea umana respectiva formeaza institutii, organe, autoritati, abilitate cu dreptul de a conduce din numele comunitatii si de a realiza scopul comun, general al sau.

Administratia presupune si cuprinde imperativele :

- a prevedea

- a studia

- a organiza

- a controla

- a decide

- a sanctiona.

Notiunea de administratie se poate defini tinand cont de mai multe criterii :

1. ca structura inseamna modul de organizare;

2. ca activitate = mod de manifestare in viata sociala;

3. ca institutie = activitate si organizare.

Orice actiune de natura administrativa presupune un fapt administrativ; el este rezultatul intamplarilor din viata sociala.

Trasaturile faptului administrativ sunt urmatoarele :

• faptul administrativ este un fapt social  nu poate exista decat in cadrul unei colectivitati sociale, organizate si el apare ca fiind necesar pentru organizarea respectivei colectivitati;

• faptul administrativ reprezinta actiunea unor oameni in raport cu alti oameni in cadrul unei colectivitati sociale organizate in vederea atingerii unui anumit scop care justifica si determina organizarea colectivitatii sociale date;

• faptul administrativ statal are intotdeauna de realizat un scop politic, spre deosebire de cel nestatal care are de realizat un scop particular. Exista deosebiri intre faptul administrativ statal si cel nestatal sub aspectul folosirii mijloacelor de realizare :

- faptul administrativ statal se poate realiza si prin folosirea fortei coercitive a statului

- faptul administrativ nestatal nu se poate realiza prin folosirea unei astfel de forte.

• faptul administrativ este o actiune subordonata  Administratia statala sau nestatala este

totdeauna subordonata unor foruri care se situeaza in afara sistemului administratiei si care

formuleaza valori politice pe care administratia trebuie sa le realizeze.

1. Ciobanu Tatiana, Teoria generală a statului si dreptului, Chișinău, CEP USM, 2012, pag. 85-94;

2. Cojocaru.V, Burlacu.N, Management, Chișinău, ASEM, 1995;

3. Negru Boris, Negru Alina, Teoria generală a statului si dreptului, Chișinău, 2006, pag. 38-53;

4. Olga Sorocean, Nelly Filip, Teoria economică, Chișinău, 2008, pag.107-117, 287-295;

5. Orlov Maria, Drept administrativ, Chișinău, 2001, pag. 3-27;

6. Sîmboteanu Aurel, Teoria administrației publice, Chișinău, CEP USM, 2008, pag. 13-24.

7. www.avempolitici.gov.md

8. www.management.com