Acte Administrative de Autoritate

1.Definiţie şi trăsături caracteristice

În literatura de specialitate s-a sustinut,într-o opinie că,actele administrative sunt acte generatoare de efecte juridice,făcute în cazul funcţiunii administrative şi în conformitate cu legea de către un organ competent ,într-o altă opinie s-a arătat că actele de autoritate sunt acele acte administrative prin care se ordonă sau se interzice ceva administraţilor,sub ameninţarea de constrîngere .

Prin actul administrativ se înţeleg acele acte juridice care sunt săvârsite de organele publice,care au,dupa legislaţia statului,calitatea de organe administrative şi care constă în manifestări sau declaratii de voinţa făcute cu intenţia de a produce un efect juridic.

Actele administrative de autoritate sunt manifestari unilaterale de voinţă ale autoritaţilor administratiei publice făcute in scopul de a produce efecte juridice,in temeiul puterii publice.

Actul administrativ de autoritate are următoarele trăsături caracteristice:

a)este o manifestare unilaterala de voinţă,prin care organele administratiei publice se comportă ca subiecte de drept speciale învestite cu atribuţii de putere publica.

Această trăsătură a actelor administrative de autoritate le deosebeste pe acestea de actele administrative de gestiune(bilaterale),care iau naştere pe baza acordului de voinţă al parţilor.

Caracterul unilateral al actelor de autoritate determina,in principiu,revocabilitatea acestor acte.

În doctrină s-a arătat că au caracter unilateral si următoarele acte administrative:

-actele emise in comun de către mai multe autorităţii publice,intrucât manifestările de voinţă ale subiectelor participante converg spre producerea aceluiaşi efect juridic,realizându-se,astfel,o singură entitate juridică;

De exemplu,prin art III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/2008 s-a prevăzut ca modalitatea de eşalonare a plaţii sumelor prevăzute în titlurile executorii având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială personalului din sistemul justiţiei,se va stabili prin ordin comun al ministerului justţiei,ministerului economiei şi finanţelor,preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii,preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie si Justiţie şi al procurorului general al Parchetului de pe langa Înalta Curte de Casaţie si Justiţie.

-actele administrative emise la cererea unei persoane fizice sau juridice au caracter unilateral,întrucât voinţa solicitantului constituie doar o condiţie pentru emiterea actului administrativ,şi nu pentru realizarea unui acord de voinţă între solicitant şi organul emitent al actului.Prin urmare,renunţarea beneficiarului la exerciţiul dreptului conferit printr-un act de autoritate nu atrage încetarea efectelor actului,ci acesta continuă să producă efecte juridice pănă la revocarea sa de catre organul emitent;

Desigur că autoritatea publică va revoca actul dacă beneficiarul său renunţă la drepturile conferite de actul administrativ cu executarea succesivă,de exemplu,în cazul renunţarii la exercitarea unei profesii sau meserii autorizate de către primar.

Esenţial este că această manifestare de voinţă a beneficiarului actului să fie comunicată organului administrativ emitent al actului pentru ca acesta să poată opera şi justifica măsura revocării.

-actele administrative emise cu participarea mai multor persoane fizice,membri ai unui organ administrativ colegial sunt acte unilaterale,intrucăt aceste acte apartin organului administrativ,fiind fără relevanţă numărul de persoane care participă la adoptarea lor;

b)actul este emis în temeiul şi pentru realizarea puterii publice,organul emitent având calitatea de subiect special învestit cu atribuţii de putere publică.

În calitatea sa de purtătoare a puterii publice,autoritatea administraţiei publice adoptă acte cărora li se aplică un regim juridic special (de drept public);

c)actul de autoritate este obligatoriu atât pentru persoanele fizice sau juridice a căror activitate intră sub incidenţa unui asemenea act,cât si pentru organul emitent însuşi.