Abordarea interdisciplinară a administrației

1.1. Ştiinţa administraţiei sau teoria administraţiei

1.1.1. Principalele concepţii privind ştiinţa administrativă

Încă din secolul al XVII-lea-a întâlnim,în cadrul învăţământului universitar german şi austriac,discipline privind ştiinţele camerale sau cameraliste(Oroveanu,1975, Iorgovan,1995).

Reprezentantul cel mai de seamă a fost Lorenz von Stein,autorul uneia dintre primele lucrări în acest domeniu ,,Teoria administraţiei’’.Prima lucrare reprezentativă apare însă în Franţa,în anul 1848,autor fiind Alexandre-Francois Vivien care,alături de Charles-Jean Bonin,sunt întemeietorii ştiinţei administraţiei în Franţa.

O primă viziune formulată pentru întâia oară de doctrinarii francezi şi dezvoltată şi preluată în ţară noastră de profesorul Constantin Dissescu este aceea că ştiinţa administraţiei este calificată drept o ştiinţă a principiilor raţionale ale administraţiei(Alexandru, 2001,pag.76).Această concepţie separă însă dreptul administrativ de ştiinţa administraţiei care datorită caracterului pluridisciplinar cercetează administraţia în dinamica ei,având ca obiectiv stabilirea unor reguli şi principii raţionale.

O altă concepţie este aceea că ştiinţa administraţiei este considerată o ştiinţă politică(Alexandru,2008,pag. 160) .

Lorenz von Stein este de părere că teoria administraţiei îşi propune explicarea tuturor forţelor,tendinţelor şi legităţilor ce guvernează realităţile vieţii statului sub toate aspectele sale,considerând ştiinţa administraţiei drept ,,pandectele ştiinţelor politice’’, lucru evidenţiat în monumentala sa lucrare,în 10 volume, ,,Verwaltungslehre”.

De asemenea,alţi autori erau de acord cu acesta în sensul că recunoşteau că teoria administraţiei ar fi o ramură a ştiinţei politice.De exemplu,profesorul Paul Negulescu susţinea că teoria administraţiei,deşi este o ştiinţă politică,nu are caracter juridic,dar urmăreşte analiza critică a administraţiei din punct de vedere al resurselor,mijloacelor şi rezultatelor care să conducă la creşterea eficienţei acesteia.

Autorul apreciază în cursul său de politică administrativă că ştiinţa administraţiei are un caracter pluridisciplinar: politic,tehnic şi organizatoric.

Într-o altă viziune ştiinţa administraţiei este considerată a fi ,,o ştiinţă socială şi economică,constituind o ştiinţă a acţiunii sociale a statului”(Alexandru,2008,pag.161)

Prin urmare,putem defini ştiinţa administraţiei drept o ştiinţă social-politică,care are ca obiect studierea globală a activităţii administrative a statului şi a colectivităţilor locale.

1.2. Problema suveranităţii epistemologice

Trecutul ştiinţei administraţiei este marcat de o adevărată ceartă, ,,cvasi teologică’’ (cum o numeşte Gerard Timsit în Theorie de l’administration,1986,pag 21),asupra existenţei uneia sau mai multor ştiinţe administrative.

În lucrarea ,,Meandrele luptei pentru ştiinţa administrativă” Georges Langrod vorbeşte despre ,,lupta pentru o ştiinţă a administraţiei”,având ca intenţie izolarea ,,unui fapt administrativ tipic de care ar trebui să se ţină seama şi în jurul căruia să se organizeze întregul complex de cunoştinţe privind administraţia”,intenţie ce a eşuat datorită caracterului neomogen al administraţiei(Langrod,1974,pag.433).Acest lucru a dat naştere unei polemici deschise ce exprima poziţiile celor care erau partizanii studiului interdisciplinar.Se punea întrebarea: ,,ştiinţa administraţiei: care administraţie şi care ştiinţă?”(Loschak, 1975,pag.239).

De asemenea,Gerard Timsit pune întrebarea dacă ştiinţa administraţiei era o ştiinţă multi,pluri sau interdisciplinară(Timsit,1986,pag 21).

Era,aşadar,de ales între singular şi plural şi,implicit,se punea problema ,,suveranităţii epistemologice” a acestei discipline(Alexandru,2008).

Academia de Studii Economice

Facultatea de Administraţie şi Management Public