Se observa pretutindeni ca toate coloniile noi, stabilite in tari cu clima sanatoasa, unde se gaseau din abundenta spatiu si hrana, au realizat constant un spor rapid de populatie. Multe dintre coloniile Greciei antice par sa fi rivalizat cu oarasele- mama si chiar sa le fi intrecut in rastimp de unul sau doua secole. Siracuza si Agrigento in Sicilia, Tarent si Locri in Italia, Efes si Milet in Asia Mica au fost, dupa cate se stie, cel putin egale cu oricare dintre cetatile Greciei antice. Toate aceste colonii s-au stabilit in tari locuite de popoare salbatice si barbare, care au cedat usor locul noilor veniti si colonistii au avut desigur pamant bun si din belsug.
Impactul negativ al dezvoltarii asupra mediului natural a constituit, la inceputul anilor ’70, un impuls de prima marime pentru adoptarea si apoi larga acceptare publica a preocuparilor pentru imbunatatirea calitatii vietii prin masuri de protectie ecologica. De regula, sunt evidentiati indicatori care exprima diversi factori agresivi (zgomot, radiatii, substante nocive in aer, sol, apa, alimente) si efectele lor asupra organismului uman, proportia populatiei afectata si perceptia conditiilor naturale de viata.
Ocrotirea sanatatii reprezinta unul din sectoarele cu importanta majora in viata oricarei societati. Starea sanatatii populatiei este un indice integrat al dezvoltarii societatii, o reflectare a bunastarii social- economice, morale, un factor decisive de influienta asupra potentialului economic, cultural, uman si de constituire a fortei de munca. Mentinerea si intarirea sanatatii populatiei este politica prioritara a statului si ea poate fi solutiuonata numai prin eforturile comune ale institutiilor medicale, ale organelor administratiei publice, agentilor economici, prin colaborare reciproca, sporirea responsabilitatilor fiecarei parti si interesul real al fiecarui cetatean pentru pastrarea sanatatii sale proprii si a celei publice.
Sistemul de ocrotire a sanatatii din Romania a fost, pana in 1989 si in buna masura si dupa aceasta data, un sistem caracterizat prin centralism, egalitarism si limitarea libertatii de optiune. Sanatatea a fost perceputa de guvernanti ca o ramura “neproductiva” si in consecinta a fost subfinantata. In acelasi timp, absenta unor stimulente manageriale a dus la lipsa de eficienta si risipa in administrarea resurselor.
Demografia in stransa legatura cu statistica, studiaza fenomenele, dinamicile cu instrumentele si tehnicile sale specifice de observare, obtin informatii esentiale ale sanatatii populatiei, vizand starea sanatatii populatiei, precum si eficienta activitatii ocrotirii sanatatii.
Statisticile reprezinta o parte esentiala a oricarei analize a problemelor referitoare la sanatate, dezvaluind adevaruri neplacute. De exemplu, in Uniunea Europeana, la fiecare trei minute si jumatate, cineva moare din cauze legate de munca; in fiecare an 142 400 de persoane tot din Uniunea Europeana mor din cauza unor boli profesionale, iar 8 900 de persoane mor din cauza unor accidente de munca; pana la o treime dintre aceste 150 000 de decese survenite in fiecare an pot fi atribuite substantelor periculoase utilizate la locul de munca in Europa, inclusive 21 000 de decese datorate azbestului.
Numarul si gradul de satisfacere a populatiei cu personal sanitar a fost, in general, in scadere in deceniul trecut.
1989 1995 1999 2001 2002
Numar Medici (fara stomatologi)
41.0938 40.112 40.975 46.773 45.805
- la 10.000 locuitori 18,1 17,7 19,1 20.9 21,0
Numar stomatologi 7.116 6.045 5.261 8.694 8.830
- la 10.000 locuitori 3,1 2,7 2,3 3.9 4,1
Numar farmacist 6.432 2.646 1.598 7.298 7.328
- la 10.000 locuitori 2,8 1,2 0,7 3,3 3,4
Numar personal sanitar mediu 135.664 128.460 114.027 120.433 123.836
- la 10.000 locuitori 58,6 56,6 50,8 55,6 56,8
Comparativ cu tarile dezvoltate din Europa, dar si cu tarile candidate la Uniunea Europeana, Romania se prezinta cu o acoperire mult mai mica a populatiei cu medici, medici stomatologi, farmacisti si personal mediu, fapt relevant si de o prognoza recenta pentru perioada 2005- 2010.
In perioada 1989- 1999, numarul de paturi in spitale, sanatorii TBC, preventorii si crese au fost in continua scadere. In anul 2001 se mentine aceeasi situatie, cu exceptia numarului de paturi in spitale, in privinta careia se remarca o usoara crestere, iar in 2002 scaderea este mai accentuata. Scaderea radicala a numarului paturilor din spitale a fost cauzata de utilizarea slaba si durata lunga de spitalizare. De asemenea, scaderea foarte accentuata a paturilor din crese, care a tinut seama de legislatia privind concediul de nastere prelungit al mamelor. In ultimul deceniu, este evidenta scaderea accentuate a activitatii sanitare, deci a serviciilor fata de populatie.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
