Previziune economică - șomajul

In termenii pietei muncii, somajul reprezinta excedentul ofertei fata de cerea de munca. Somerii formeaza subpopulatia relativa pentru ca reprezinta un surplus de forta de munca in raport cu numarul de angajati.

Desi cresterea economica reprezinta obiectivul economic principal, atunci cand economia intra in recesiune, somajul devine o sursa de ingrijorare. Pentru un economist, somajul reprezinta o subutilizare a resurselor. Indivizii apti si care doresc sa lucreze la nivelul de piata al salariilor nu sunt utilizati in mod productiv. Pentru cei aflati in stare de somaj si pentru famiile lor, somajul reprezinta o perioada de greutati si de schimbari in modul lor de viata

Somajul creeaza probleme diferite pentru fiecare grup de lucratori. Pentru cei tineri, a avea o slujba este o preconditie pentru dezvoltarea aptitudinilor de munca, fie ele tehnice, sau despre valori precum punctualitatea sau responsabilitatea. Acesti indivizi nu vor fi capabili sa beneficieze de pregatirea la locul de munca menita sa le perfectioneze calificarea, nereusind sa-si dezvolte aptitudini care sa conduca la cresterea productivitatii la locul de munca. Mai mult, tinerii care devin someri o perioda mai lunga de timp sunt in mod deosebit predispusi la alienare fata de societate, ceea ce ii poate duce la atitudini antisociale, cum ar fi activitatile criminale sau consumul de droguri.

Pentru lucratorii intre doua varste si cei batrani, pierderea locului de munca genereaza probleme diferite. Desi exista reglementari care interzic discriminarile legate de varsta, angajatorii ezita sa aleaga utilizarea persoanelor in varsta, principala problema fiind legata de riscul acestora de a se imbolnavi sau de a deveni incapabile de munca. Daca lucratorii varstnici sunt in somaj o perioada mai indelungata, acestia isi pot pierde o parte din aptitudini. Chiar daca reusesc sa isi gaseasca un loc de munca , acestea sunt insotite de regula de un nivel mai redus al salarizariisi de un statut inferior fata de posturile anterioare.

In plus fata de aceste pierderi de ordin personal, somajul ridica probleme si la nivelul comunitatii. Daca persoanele din mediul urban ajung in somaj -de pilda ca urmare a inchiderii unor firme mari sau a deciziei acestora de a se muta in alte zone- toti ceilalti locuitori vor avea de suferit, deoarece suma veniturilor care circula in acea comunitate si care permit realizarea achizitiilor, de la automobile la locuinte, va fi mai mica. Deoarece un numar ridicat de someri inseamna mai putine persoane care isi platesc impozitele locale, calitatea serviciilor oferite de scoli, biblioteci, parcuri publice si politie va fi serios afectata.

Din perspectiva practica, somajul reprezinta o stare de dezechilibru pe piata muncii, in cadrul careia exista un excedent de cerere de locuri de munca fata de oferta de locuri de munca. Cea mai raspandita definitie a somajului data de Biroul International al Muncii mentioneaza ca este considerat somer o persoana care indeplineste concomitent urmatoarele conditii: este apta de munca, nu munceste, este dispusa sa desfasoare o munca salariala sau nesalariala si este in cautarea unui loc de munca. De asemenea, pentru asigurarea unui grad de compatibilitate intre tari, in statistica internationala se au in vedere urmatoarele categorii de populatie:

- populatia ocupata, formata din persoanele care presteaza o munca salariala, inclusiv cei care sunt temporar indisponibili din cauza unei boli, a unui accident sau pentru ca sunt in concediu;

- somerii, care cuprind acele persoane care nu lucreaza si cauta in mod activ un loc de munca;

- populatia neocupata, formata din restul populatiei in varsta de munca, aici incluzandu-se studentii, casnicele,bolnavii inapti, persoanele care nu doresc sa lucreze.

Din perspectiva macroeconomiei, somajul descrie acea situatie de pe piata muncii caracterizata printr-o utilizare partiala a resurselor de munca.

Pentru analiza economica prezinta importanta deosebita rata somajului, care poate fi determinata in doua moduri: prin raportarea numarului de someri la populatia ocupata, precum si prin raportarea numarului de someri la oferta de munca afregata totala (OAT):

S=(S/Po) • 100 sau S=(S/OAT) • 100

Existenta somajului nu se datoreaza doar economiei. Progresele medicinii, cunostintele stiintifice despre fertilitate, traditiile existente, politicile demografice, si numerosi alti factori sociali si naturali conditioneaza cresterea demografica, proces ce sta la baza ofertei de munca.

Somajul devine, astfel, rezultata schimburilor ce intervin in dinamica productivitatii populatiei active si cresterii economice (PIB). Explicatia are in vedere ca :

a) incetinirea cresterii PIB sub un anumit nivel sau scaderea acestuia, in conditiile in care ceilalti doi factori raman constanti, genereaza somaj, sau, daca exista deja, il extinde;

b) daca la o evolutie a PIB cum este cea presupusa la punctul anterior productivitatea creste, somajul se amplifica mai mult , iar daca populatia activa se va mari, somajul va creste si mai mult;

c) daca PIB evolueaza in acelasi fel, iar productivitatea si populatia activa luate impreuna scad mai mult decat PIB, nu se va forma somaj, iar daca acesta exista , s-ar putea chiar resorbi intr-o anumita masura;

d) somajul poate sa apara sau sa creasca si cand PIB creste, daca populatia activa si productivitatea luate impreuna cresc mai mult sau evolueaza una crescand, si alta scazand de asa natura incat cresterea realizata o depaseste pe cea a PIB;

e) in aceeasi logica, si alte combinatii se pot incheia cu formarea sau cresterea, respectiv scaderea somajului.

FORMELE SOMAJULUI:

Complexitatea naturii somajului face din acesta un fenomen neomogen, de forme diferite in functie de preponderenta factorilor generatori.

Analiza clasica ne releva somajul voluntar, determinat de refuzul de a se angaja al celor ce estimeaza ca salariul si conditiile de munca nu recompenseaza in mod corespunzator eforturile pe care ei le consimt atunci cand lucreaza. Aceasta forma de somaj exista numai pentru cei care doresc un salariu superior celui care se formeaza pe piata ca expresie a raportului cerere-oferta de munca.