Violența în limbaj și gesturi

1. GRUPUL TINTA:

- copiii cu varste intre 3 si 6 ani din Brasov care sunt afectati in limbaj si gesturi de catre programele tv

2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR (legate de vizionarea progremelo tv)

- Probleme pozitive:

-programele tv ofera pentru copii:

- dezvoltarea imaginatiei ( cantece, poezii)

- invatarea valorilor pozitive: bine, iubire, dreptate, armonie, politete

- invatarea unor lucruri noi ( legate de cultura geneala: limbi straine, nume de tari, de animale, )

- Probleme negative

- valori negative: rau, ura, nedreptate, agrsivitate

- folosirea in emisiuni a limbajului inadecvat ( injuraturi, ironie, tachinare insulte etc)

- emisiuni inadecvate pentru copii

- multi parinti isi lasa copiii singuri in fata televizorului neverificand programele urmarite de acesta

3. OBIECTIVE

A. De cunoastere:

- identificarea efectelor programelor TV asupra copiilor intre 3 si 6 ani din Brasov

- realizarea clasificarii manifestarilor violentei in limbaj si gesturi

- masurarea violentei in limbaj si gesturi

B. De prevenire a violentei:

- constientizarea si sensibilizarea parintilor in legatura cu riscul influentei negative a programelor TV asupra limbajului si gesturilor copiilor

- prevenirea si reducerea violentei in limbaj si gesturi datorate programelor TV in crese, gradinite, familie si societate

- implicarea educatoarelor, parintilor, bunicilor, bonelor

- sesizarea CNA-ului

4. DOCUMENTARE TEORETICA

Martin Barker si Julian Petley explica in cartea lor “Ill effects, the media. Violence debate” faptul ca parintii deseori recunosc ca proprii copii imita ceea ce privesc la televizor. De asemenea subliniaza ca doar copiii mici copiaza ceea ce vad la televizor, acest lucru deoarece acestia sunt in faza construirii propriei identitati. Imitarea violentei este vazuta ca o inabilitate de a distinge realitatea de fictiune. Copiii copiaza ceea ce vad la televizor deoarece le lipsesc experienta si capacitatile intelectuala care sa ii poata ajuta sa se apere de iluzia realitatii.

TEORIA INVATARII SOCIALE SAU OBSERVATIONALE

Albert Bandura a initiat aceasta teorie care este o explicatie generala a modului in care oamenii dobandesc noi forme de comportament. Este numita “sociala’ deoarece incearca sa explice modul in care indivizii observa actiunile altor oameni si modul in care ajung sa adopte acele patternuri de actiune ca moduri personale de reactie la diverse probleme, conditii sau evenimente din propria lor viata. Actorii care intruchipeaza oameni reali in mediile vizuale sau auditive pot servi ca modele pentru altii care vor sa ii imite. Membrii publicului care urmaresc astefel de roluri pot incerca si in final adopta modelul lor de comportament.

Aceste patternuri tind sa devina stabile atunci cand sunt consolodate intr-un anumit mod. Daca un pattern de actiune folosit ca reactie la stimul este consolidat, creste posibilitatea ca acel pattern sa devina modul obisnuit prin care individul reactioneaza la acele conditii destimul.

Teoria invatarii sociale recunoaste si ca procesul de consolidare si invatare consecventa poate aparea incidental.

In centrul teoriei invatarii sociale exista un proces care este foarte apropiat de ideea de imitatie corporala. De exemplu daca o persoana o vede pe alta folosind o anumita tehnica de a rezolva cu succes o problema cu care observatorul se confrunta din cand in cand, el sau ea ar putea incerca acel patern de comportament ca o potentiala solutie personala. Daca functioneaza, experienta de a fi rezolvat eficient acea problema este o recompensa. Deci daca un anumit pattern de comportament este adoptat de catre un model si daca se considera ca acel pattern rezolva problemele si ofera recompense sau are consecinte placute, probabilitatea ca el sa fie adoptat de catre un observator creste.

Persoana care observa un anumit model poate sa nu recunoasca in mod constient sau sa nu isi aminteasca legatura dintre comportamentul modelului si dobandirea tehnicii de rezolvare. Aceasta invatare poate avea loc intr-un mod neintentionat.

Teoria invtarii sociale pune accentul pe dobandirea noului comportament in urma unei experiente unice, dar nu exclude invatarea ca rezultat al repetitiei stimulului.

Un numar mare de lucrari au demonstrat ca atat copiii cat si adultii imprumuta atitudini, reactii emotionale si stiluri noi de conduita din mass media si din special din filme si televiziune.

Etape ale invatarii observationale:

1. Un membru individual observa o persoana (model) care se inscrie intr-un anumit pattern de actiune in cadrul continutului mass-media.

2. Observatorul se identifica cu modelul adica incepe sa creada ca el/ea e la fel ca si modelul, doreste sa fie ca modelul sau considera modelul ca fiind atractiv si demn de a fi imitat.

3. Observatorul constientizeaza ca acel comportament va aduce rezultatul dorit daca este imitat intr-o anumita situatie.

4. Individul isi aminteste actiunile modelului atunci cand se confrunta cu imprejurari relevante (situatii de stimul) si reproduce comportamentul ca reactie la acea situatie.

5. Executarea actiunii, reprodusa in situatia relevanta de stimul ii aduce individului usurare, recompensa sau satisfactie, consolidand asadar legatura dintre acei stimuli si reactia comform modelului.

Aceasta teorie e capabila sa explice cel putin unele din influentele directe si imediate precum si influentelele indirecte si pe termen lung asupra indivizilor care sunt expusi la continuturi ale mass media in special programele TV.

5. EVALUAREA NECESITATII

- avem nevoie de opinia parintilor despre efectul programelor TV ( opinie transpusa prin completarea chestionarului)

- avem nevoie de accesul in crese, gradinite si familii cu copii intre 3 si 6 ani

- avem nevoie de completarea unei cereri ( destinate CNAului) pentru emisiuni nonviolente pentru copii

- avem nevoie de flyere

- analiza de continut pe progremele tv destinate copiilor

6. IDENTIFICAREA RESURSELOR

- avem identficate efectele programelor TV asupra copiilor intre 3 si 6 ani din Brasov

- avem realizata clasificarea manifestarilor violentei in limbaj si gesturi

- avem chestionare legate de violenta in limbaj si gesturi

- avem completate chestionarele de catre parinti, deci avem masurarea violentei in limbaj si gesturi

- avem o baza de date de 38 de parintii cu copii intre 3 si 6 ani ( 20 fete, 18 baieti)

- avem rezultatele prelucrarii bazei de date

- avem ipoteza initiala validata: Dacă copii între 3 şi 6 ani din Brasov imită modelele de comportament de la programele TV ei sunt predispuşi la violenţa în limbaj şi in gesturi

7. IDENTIFICAREA PERSONAJELOR CHEIE

- parintii cu copii intre 3 si 6 ani

- copii intre 3 si 6 ani

- educatoarele, bunicele, bonele copiilor

- CNA-ul

- asociatii nonguvernamentale de combatere a violentei

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV

FACULTATEA DE DREPT ŞI SOCIOLOGIE

SPECIALIZAREA SOCIOLOGIE