"Cind vorbim de chestiuni de demografie, nu ne putem gindi in termeni de ecuatii simple, cu una sau doua necunoscute. Comportamentul demografic depinde de coactiunea si interactiunea a nenumarati factori, printre acestia cei de natura economica si materiala jucind un rol la fel de important ca si factorii culturali si cei de natura cutumiara, in timp ce factorii de psihologie a maselor au un rol aproape la fel de mare ca al prevederilor legale. Poate ca cel mai corect este sa gindim in termeni de aporeme demografice si sa nu ne apucam de rezolvarea lor pina nu studiem cum se cuvine unele caracteristici ale nationalitatii noastre, inclusiv cazuhle iregulare de mobilitate a acesteia, legaturile interpersonale ale diasporei interetnice, frecventa eterogenitatii alegerii partenerilor de viata si multe altele." Istvan Semlyen Publicistul transilvanean, cu merite deloc neglijabile in domeniul cercetarilor demografice a facut poate cel mai multin domeniul studierii demografiei la nivelul populatiei maghiare din Romania
Nu avem la dispozitie, de la cel de-al doilea razboi mondial, o statistica demografica oficiala cu privire la miscarea naturala a nationalitatilor. in privinta sporului natural al populatiei maghiare, se obisnuieste, in general, sa se considere drept punct de referinta indicatorul mediu la nivelul Transilvaniei; mai mult, dupa unele pareri, sporul populatiei maghiare din Romania se misca exact in zona valorica a mediilor pe tara.Reprezentantii acestei din urma opinii se bazeaza mai ales pe valorile cresterii demografice naturale, superioare mediei pe tara, din doua judete secuiesti (Harghita si Covasna), cu populatie preponderent maghiara, respectiv din judetele Mures si Satu Mare, locuite intr-o proportie insemnata si de maghiari si care prezinta valori comparabile mediei pe tara. in 1966, de pilda, rata bruta de natalitate la nivelul intregii tari a fost de 14,3 la mie, in Transilvania de 13,9 la mie, in timp ce proportia numerica a nasterilor de copii vii in rindurile femeilor maghiare a fost, si intr-un caz, si in celalalt, de 12,8 la mie. Aceeasi valoare in cazul romanilor (proiectind datele anului 1965, ca singurele comunicate in mod oficial pina azi, asupra rezultatelor recensamintului din 1966) a oscilat, atit la nivelul intregii tari, cit si al Transilvaniei, intre 14,7 si 14,8 la mie.O tendinta asemanatoare se poate presupune si intre 1966-1977, cind proportia numerica bruta a nasterilor de copii vii in familiile maghiare a fost, in medie anuala, de 18,4 la mie, in comparatie cu valorile de 20,8 la mie la nivelul tarii si 19,4 la mie in Transilvania.
TabeluH. Numarul nasterilor de copii vii, 1966-1976 (la mia de locuitori)
A n u l
1966
1967
1968
1969
1970
1971
1972
1973
1974
1975
1976 Meilia
Nationalitate inaghiara
IMedia pe Media pe tara Transilvania
Dif. dintre media pe tara
Dif. dintre media pe Transilvania
12,8
14,3 :
13,9
1,5
1,1
21,2
i 27,4 :
23,5
6,2
: 2,3
22,9
26,7
23,7
3,8
0.8
21,4
23,3
21,6
1,9
0.2
19,8
21,1
20,1
1,3
0.3
17,9
19,5 ,
18,6
1,6
0,7
17,4
18,8
18,1
1,4
0,7
16,6
18,2 [
17,8
1,6
1.2
18,0
20,3 :
19,5
2,3
1.5
2,4 2,4 2,4
1.5 1,0
Putem mentiona, de asemenea, ca, dupa unele informatii mai recente, cu ocazia recensamintului din 1977, in grupa de virsta de 50-54 ani femei, asadar la cele cu perioada de fertilitate incheiata, numarul mediu de copii la femeile romance a fost de 2,4, iar la cele maghiare de 2,2. Aceasta din urma valoare e similara cu asa-numitul coeficient de reproducere simpla necesar mentinerii la acelasi nivel a populatiei, adica populatia maghiara atunci nu mai era capabila - intr-o perspectiva mai lunga - decit la propria sa "reproducere".
Date privitoare la mortalitatea in rindurile nationalitatilor n-au fost date publicitatii. intre 1966-1977, indicilor bruti ai nasterilor de copii vii si sporului de 4,8 la mie la nivelul nationalitatii maghiare i-ar corespunde, printr-o simpla socoteala aritmetica, un coeficient de mortalitate de 13,5 la mie. (in aceeasi pehoada, media pe tara a acesteia a fost de 9,4, iar in Transilvania de 10,2 la mie.) Se poate insa presupune, pe buna dreptate, ca la coeficientii de natalitate aflati sub medie ai populatiei maghiare contribuie indicii de mortalitate apropiati de medie sau poate chiar superiori acesteia. Din datele miscarii naturale a populatiei din perioada 1966-1985 (tabelul 2) reiese ca rata mortalitatii in judetele Harghita si Covasna nu ramine mult m urma mediei din Transilvania (dupa 1977, situatia e asemanatoare si in judetul Mures); in unele judete locuite intr-o proportie insemnata de maghiari ca Salaj, Satu Mare, Bihor, Timis si Arad, aceasta rata e superioara valorii medii din Transilvania.
Documentul este oferit gratuit,
trebuie doar să te autentifici in contul tău.
