Sistemul Politic al Republicii Moldova

INTRODUCERE

Categoria „sistem politic” în politologia contemporană tot mai mult înlocuieşte noţiunile corelate cu ea, cum sunt statul, guvernarea etc. Această categorie este liberă de însoţirea semnificaţiilor juridice, condiţionate de stat. Ea face posibilă o cercetare temeinică a structurilor neformale, întrucât guvernarea deseori se identifică cu instituţiile formale. Categoria „sistem politic" poate fi folosită la examinarea societăţilor arhaice, unde activitatea politică se înfăptuieşte de comunităţi familiale, tribale şi altele nespecifice pentru politica contemporană. Cu ajutorul acestei categorii e posibil de analizat la nivel global relaţiile dintre state, din care se constituie sistemul politic internaţional cu diferite componente: geografice, organizaţionale, naţionale, pe multe dintre care le putem examina ca variabile.

Orice societate, care a reuşit să-şi formeze statul, indiferent de nivelul dezvoltării social-politice, economice sau culturale, şi-a constituit propriul sistem politic. Evident, diferitele particularităţi au influenţat tipul şi caracterul sistemului politic. Problematică respectivă s-a impus în ştiinţa politică încă în anii '50 ai secolului XX, considerent din care nu putem examina sistemul politic al Republicii Moldova decât în context general-gobal.

1. Constituirea sistemului politic al Republicii Moldova

Înainte de a trece la examinarea sistemului politic al Republicii Moldova, ţinem să menţionăm două determinante:

1. În primul rând, RSSM, ca republică unională, nu avea un sistem politic constituit şi din acest considerent, după obţinerea independenţei, a fost lansată crearea unei serii de instituţii statale, inexistente în perioada sovietică.

2. În al doilea rând, a demarat procesul de tranziţie de la regimul totalitar spre cel democratic, astfel începe democratizarea vieţii politice şi publice prin formarea instituţiilor democratice.

Vom examina aceste subiecte conform tematicii şi ordinii cronologice. Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, în calitate de republică unională, avea propriul sistem politic. Constituţia din 1978 declara că toată puterea îi aparţine poporului, dar recunoştea Partidul Comunist ca „forţă conducătoare şi îndrumătoare a societăţii sovietice, nucleu al sistemului politic, organizaţiilor de stat şi obşteşti".

Organul suprem de conducere era Sovietul Suprem al RSSM, care avea competenţe legislative, bugetare şi de control. însă, în mod paradoxal, era un organ provizoriu, cel permanent fiind Prezidiumul. La fel, Sovietul Suprem forma şi Sovietul Miniştrilor în calitate de organ executiv. Sovietul Miniştrilor al RSSM era răspunzător în faţa Sovietului Suprem, fiindu-i subordonat (art. 117). însă, această prevedere avea un caracter formal, deoarece numirea în funcţie a miniştrilor se efectua de către Comitetul Central al Partidului Comunist al RSSM. Responsabilitatea se manifesta mai mult faţă de Sovietul Miniştrilor al URSS.

Deşi, conform Constituţiei, RSSM se declara stat suveran care şi-a exprimat dorinţa de a se uni în statul unional URSS „în baza autode-terminării libere a norodului" şi îşi rezerva dreptul la ieşire liberă din componenţă, această prevedere la fel era o formalitate. Majoritatea ramurilor economiei moldoveneşti erau de subordonare unională, adică gestionate direct de către Sovietul Miniştrilor al URSS. La fel, Constituţia RSSM era subordonată Constituţiei Uniunii Sovietice.

În 1989 sunt introduse modificări în Constituţia RSSM, Sovietul Suprem devenind organ legislativ permanent, iar preşedintele acestuia declarat persoană oficială supremă. Legea cu privire la Guvernul RSSM, din mai 1990, oficializează guvernul în calitate de putere executivă, fixând mai expresiv dependenţa lui faţă de legislativ, introducând şi perspectiva demisionării.

În iunie 1990, RSSM şi-a declarat suveranitatea, prin aceasta constituindu-se în calitate de entitate politică. Declaraţia prevedea trecerea în proprietatea RSS Moldova a pământului, subsolului, apelor şi a întregului potenţial economic, financiar, tehnico-ştiinţific şi cultural. Republicii îi revenea deplinătatea puterii în rezolvarea tuturor problemelor politice şi sociale, iar Constituţia şi legislaţia ei aveau prioritate faţă de cea unională.

Un alt pas în edificarea sistemului politic a fost Decretul Sovietului Suprem cu privire la puterea de stat, din iulie 1990, prin care a fost înlăturat monopolul partidul comunist, fiind puse bazele separării puterilor şi oficializată superioritatea puterii legislative.

În septembrie '90 este constituită o instituţie nouă, cea a Preşedintelui RSS Moldova în calitate de şef al statului, care urma să fie ales de către legislativ pe termen de 5 ani.

Preşedintele este înzestrat cu largi atribuţii, precum:

- propune spre confirmare Sovietului candidatura primului-ministru;

- propune demiterea Guvernului sau a unor membri, la fel ca şi numirea altor noi;

- este în drept să prezideze şedinţele Guvernului şi să suspende acţiunea hotărârilor şi a dispoziţiilor guvernamentale;

- în raport cu legislativul, promulgă legile sau, în caz de obiecţii, le întoarce spre reexaminare;

- Preşedintele dispune de dreptul de a emite decrete cu caracter legislativ;

- are o serie de competenţe importante în domeniul politicii externe şi de securitate a statului.

Deci, practic, în RSS Moldova a fost instaurată forma de guvernare parlamentară. însă, Preşedintele statului Mircea Snegur şi Prim-ministrul Mircea Druc aveau divergenţe serioase într-o serie de probleme de caracter intern şi extern. Din acest considerent, Snegur a cerut extinderea prerogativelor şefului statului, somând Sovietul că în caz contrar va demisiona. Astfel, este adoptată, în martie '91, Legea cu privire la perfecţionarea puterii executive şi la unele modificări şi completări în Constituţie. Ea prevedea subordonarea Guvernului Preşedintelui RSS Moldova, care era în drept să prezideze şedinţele, să formeze şi să lichideze ministere, să numească şi să destituie membrii guvernului, cu confirmarea legislativului. Legea este un pas spre constituirea unei republici prezidenţiale.

Ministerul Educaţiei a Republicii Moldova

Universitatea Tehnică a Republicii Moldova

Facultatea CIM

Catedra Automatica şi informatica