Nevoia de a comunica

“Cuvantul este sunet si culoare, e mesagerul gandului uman”

Tudor Vianu

- necesitate a fiintei umane de a schimba informatii

- „comunicare” provine din limba latină ; „communis” - a pune de acord,a fi în legatură cu sau a fi în relaţie, deşi termenul circula în vocabularul anticilor cu sensul de „a transmite şi celorlalţi”, „a împărtăşi ceva celorlaţi”.

- definitie : Mod fundamental de interacţiune psiho-social a persoanelor, realizat în limbaj articulat sau prin alte coduri, în vederea transmiterii unei informaţii, a obţinerii stabilităţii sau a unor modificări de comportament individual sau de grup

- pune in miscare un proces dinamic, verbal si nonverbal, permitand persoanelor sa se faca accesibile unele altora

- comunicarea sta la baza procesului de ingrijire

Scop:

- stabilirea unei comunicari eficace

- indeplinirea obiectivelor de ingrijire

- necesita abilitati specifice si aptitudini personale din partea asistentei med

- componetele comunicarii:

„model fundamental al procesului de comunicare”

emiţător → codare → canal → decodare → receptor → efect

 zgomot de fond

- participare

- ascultare

- ingrijire

- sinceritate

- abilitate de a accepta

- raspunsuri

- intrebari

- respect

Independenta in satisfacerea nevoii

- realizarea comunicarii:

nonverbal -Kinetica-observarea tuturor gesturilor este o axă fundamentală pentru înţelegerea dinamicii comunicării. Kinetica devine o gramatică a gesturilor.

o limbajul corpului

- expresia ochilor

- expresia figurii

- gesturi

- postura

- mers

- expresia feţei include mimica (încruntarea, ridicarea sprâncenelor, încreţirea nasului, ţuguierea buzelor, etc.), zâmbetul (prin caracteristici şi momentul folosirii), şi privirea (contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, direcţia privirii, etc.).

o faţa este cea mai expresivă parte a corpului şi expresia acesteia constituie un mijloc de exprimare inestimabil. În mod normal, ochii şi partea de jos a feţei sunt privite cel mai intens în timpul comunicării. Se consideră, de exemplu, că într-o conversaţie cu o femeie, ceea ce exprimă ochii este mult mai important decât ceea ce exprimă cuvintele.

o mimica este acea parte a feţei noastre care comunică:

- fruntea încruntată semnifică preocupare, mânie, frustare;

- sprâncenele ridicate cu ochii deschişi – mirare, surpriză;

- nas încreţit – neplăcere; nările mărite – mânie sau, în alt context, excitare senzuală;

- buze strânse – nesiguranţă, ezitare, ascunderea unor informaţii.

o zâmbetul este un gest foarte complex, capabil să exprime o gamă largă de informaţii, de la plăcere, bucurie, satisfacţie, la promisiune, cinism, jenă.

o privirea - ochii sunt „oglinda sufletului”. Modul în care privim şi suntem priviţi are legătură cu nevoile noastre de aprobare, acceptare, încredere şi prietenie. Chiar şi a privi sau a nu privi pe cineva are un înţeles. Privind pe cineva confirmăm că îi recunoaştem prezenţa, că există pentru noi; interceptarea privirii cuiva înseamnă dorinţa de a comunica. O privire directă poate însemna onestitate şi intimitate, dar în anumite situaţii comunică ameninţare. În general, o privire insistentă şi continuă deranjează.Realizarea contactului intermitent şi scurt al privirilor indică lipsa de prietenie.

o mişcarea ochilor :

- în sus exprimă încercarea de a ne aminti ceva;

- în jos - tristeţe, modestie, timiditate sau ascunderea unor emoţii.

- privirea într-o parte sau a nu privi pe cineva poate denota lipsa de interes, răceala.

- evitarea privirii înseamnă ascunderea sentimentelor, lipsă de confort sau vinovăţie.

- pupilele dilatate indică emoţii puternice. Pupilele se lărgesc, în general, la vederea a ceva plăcut, faţă de care avem o atitudine de sinceritate. Pupilele se micşorează ca manifestare a nesincerităţii, neplăcerii. Clipirea frecventă denotă anxietate.

- mişcarea corpului - gesturi, poziţie, şi prin modul de mişcare

o gesturile

- strângerea pumnilor - denotă ostilitate şi mânie, sau depinzând de context, determinare, solidaritate, stres;

- braţe deschise -sinceritate, acceptare;

- mână la gură - surpriză şi acoperirea gurii cu mâna - ascunderea a ceva, nervozitate.

- capul sprijinit în palmă semnifică plictiseală, dar palma (degetele) pe obraz, dimpotriva, denotă interes extrem.

- mâinile ţinute la spate pot să exprime superioritate sau încercare de autocontrol.

- postura / pozitia corpului

o comunică în primul rând statutul social pe care indivizii îl au, cred că îl au, sau vor să îl aibă.

o mod în care oamenii se raportează unii faţă de alţii atunci când sunt împreună. Urmările posturii corpului ne dau informaţii şi despre atitudine, emoţii, grad de curtoazie, căldură sufletească.

o capul înclinat în sus - persoană dominantă

o capul inclinat in jos- persoana supusă

o aplecarea corpului în faţă semnifică interesul faţă de interlocutor, dar uneori şi nelinişte şi preocupare.

o poziţia relaxată, înclinat pe scaun spre spate, poate indica detaşare, plictiseală sau autoîncredere excesivă şi apărare la cei care consideră că au statut superior interlocutorului.

o mişcare a corpului

- caracterizat de mişcări laterale, se consideră buni comunicatori;

- caracterizat de mişcări faţă-spate, se consideră om de acţiune;

- caracterizată de mişcări verticale, se consideră om cu putere de convingere

paraverbal- o formă a limbajului nonverbal, o formă vocală reprezentată de tonalitatea şi inflexiunile vocii, ritmul de vorbire, modul de accentuare a cuvintelor, pauzele dintre cuvinte, ticurile verbale.