Manipularea Mass-media

MANIPULAREA PRIN MASS-MEDIA

"Trei ziare ostile sunt mai de temut decat o mie de baionete".

NAPOLEON BONAPARTE

Manipularea este actiunea de influentare prin mijloace neviolente a optiunii unor persoane individuale si grupuri de persoane, astfel încât acestea sa creada ca actioneaza pe baza realitatii si pornind de la premise corecte, conform ideilor si intereselor proprii. Diferenta dintre persuasiune si argumentarea de tip manipulativ este ca ultima imita logica si, teoretic, se adreseaza ratiunii, dar abuzând de relatia logica si fortând silogismul, denatureaza rationamentul. Sub aparenta unei demonstratii corecte se ajunge la o concluzie falsa. Aceasta se obtine în special prin recurgerea la manevre - de natura logica sau psihologica - care îl fac pe manipulat sa confunde premisele, substituindu-le pe cele adevarate cu unele false, ori sa apeleze la legaturi cauzale aberante.

Manipularea reprezinta o forma patologica a comunicarii.

În literatura de specialitate manipularea este înteleasa ca o actiune de modificare a pozitiilor, normelor sociale, starii mentale, a universului de credinte si convingeri al celui supus ei. Scopul manipularii este suscitarea de reactii afective puternice - ura, loialitate, speranta etc. - care sa determine luarea de catre cei manipulati a unor decizii favorabile manipulatorului.

Manipularea trebuie raportata atât la intentiile comunicatorului cât si la metodele prin care are loc comunicarea. De principiu, manipularea este o actiune voita, ce presupune o intentie din partea celui care manipuleaza. O inducere în eroare neintentionata nu poate fi calificata drept manipulare. În acelasi timp, mijloacele sunt cele care califica fapta ca având sau nu caracter manipulator. Astfel, nu se poate spune ca o actiune de tip manipulator nu ar constitui manipulare întrucât intentia celui care a recurs la ea a fost corecta (de pilda, aceeade a împiedica înradacinarea unei idei gresite în constiinta publica ori de a zadarnici o alta manipulare).

Folosirea mijloacelor specifice manipularii prezuma intentia de a manipula ceea ce le este transmis, trecând informatia prin propriul filtru critic. De calitatea acestui filtru depinde reusita manipularii. Asa stând lucrurile, actiunea împotriva manipularii trebuie sa se adreseze, pe de o parte, manipulatorilor - descurajându-i prin sanctiuni si limitându-le spatiul de manevra prin impunerea unor reguli de conduita sociala adecvate - iar pe de alta parte, potentialelor victime alemanipularii - întarindu-le, prin informatie si educatie, spiritul critic

Mijloacele prin care se poate efectua manipularea sunt numeroase, atât verbale, cât si ne-verbale. Din cauza complexitatii proceselor de comunicare si a naturii subiective a raporturilor dintre cei care comunica este uneori greu de distins între persuasiune si manipulare. Nu se poate afirma categoric ca persuasiunea ar apela doar la ratiune, în timp ce manipularea doar la afectivitatea celui manipulat, care ar fi astfel subjugat scopurilor manipulatorului. În timp ce în cazul persuasiunii, convingerea celui ce receptioneaza mesajul tine de reactia lui afectiva specifica fata de argumentele emitatorului de mesaj, în cazul manipularii subiectul (cel manipulat) este împins în eroare prin maniera înselatoare în care i se comunica mesajul, maniera subordonata unui scop ascuns. Manipularea produce efecte asupra individului sau grupurilor în grade diferite, deoarece oamenii au capacitatea de a verifica, aprecia, interpreta si evalua.

Mijloace informationale.

Aceste mijloace sunt asociate cu schimbarea intentionata, din partea celui ce manipuleaza, a continutului comunicarii, raportat  transmis receptorului. Metodele utilizate pentru a indeplini aceasta includ:

- prezentarea in mod intentionat a unui neadevar ori a unei informatii distorsionate in scopul dezinformarii, ori prezentarea unei informatii neutre, in care faptele sunt prezentate intr-o asemenea succesiune si intr-un asemenea mod incat sa conduca publicul receptor spre o anumita concluzie

despre manipulare