Familia ca Grup Social

Familia este una dintre cele mai importante instituții sociale. Din această cauză relațiile au fost în toate epocile și în toate culturile în atenția legiuitorului. Familia este oaza în care se retrage fiecare după ce a fost nevoit sa-și desfășoare activitatea în spațiul public. Cadrele vieții de familie sunt însă trasate de legislație. În unele țări familia este compusă dintr-un bărbat, câteva soții, copii și alte rude ale lor. În alte țări familia este monogamă. Drepturile fiecărui soț asupra patrimoniului comun, limitele violenței intrafamiliale, drepturile copiilor și multe altele sunt impuse de stat. În unele state numărul copiilor pe care poate sa-i aibă o familie este limitat de lege pe când alte state iau măsuri pentru limitarea mijloacelor de concepție. Instituția familiei este strând legată de alte instituții sociale din sfera religiei, moralei, politicii, educației, economiei, etc. Interzicerea avorturilor în unele țări a fost determinată de religia catolică. Creșterea sau scăderea ratei natalității e determinată de starea economiei-de obicei numărul mic de nașteri e legat de posibilitatea femeilor de a lucra în afara casei sau de a face carieră. Din aceste motive familia a stat întotdeauna în centrul preocupărilor sociologilor și a constituit și obiectul unor cercetări de sociologie juridică. Aceste cercetări s-au dovedit deseori utile și pentru legiuitor.

Familia diferă de la o cultură la alta. Forma familiei este impusă de sistemul juridic sau religios dar structura familiei diferă datorită unor condiții socio-economice care fac ca un tip de familie să fie mai eficientă decât alta. În funcție de numărul de persoane care pot forma o familie prin căsătorie, familiile pot fi:

• Familia monogamă. Acest tip de familie este formată prin căsătoria unui bărbat cu o femeie și este caracteristică lumii creștine.

• Familia poligamă. Poligamia presupune existența unui soț și a mai multor soții. Antropologii arată că în mai mult de 75% din societățile umane a fost preferată poligamia.

• Familia poliandră. Este o formă mai rar întâlnită de familie care presupune căsătoria unei femei cu doi sau mai mulți bărbați. Antropologii au descoperit acest tip de familie doar în patru societăți: la nayarii din sudul Indiei, la tibetanii din Himalaia, la populația toda din sudul Indiei și la marquezanii din insulele Polineziei. Cele patru societăți se caracterizează prin faptul că traiesc în zone cu pamânt nefertil pe care nu se poate face agricultură. Familiile de acest tip sunt matrilinare. Sărăcia din aceste zone face să fie nevoie de mai mulți soți ca să întrețină o soție și câțiva copii. Pentru controlul natalității populația toda și tibetanii practicau până nu demult infanticidul în cazul copiilor de sex feminin.

• Familia ca grup. Este o familie formată dintr-un grup de bărbați și unul de femei care își cresc împreună copii și întrețin relații sexuale fără a avea drepturi exclusive asupra unui partener. Această formă de căsătorie este specifică unor populații primitive dar poate fi întâlnită și la marquezani sau la toda dacă prima soție este nefertilă. În acest caz în familie intră o a doua soție care va da naștere copiilor care vor aparține grupului.

În funcție de numărul generațiilor care locuiesc împreună putem împărți familiile în:

- Familia nucleară. Acest tip de familie este compusă din părinți și copii care nu au relații strânse cu alte rude și își administrează separat bunurile. Este tipul cel mai întălnit de familie în perioada contemporană.

- Familia extinsă. Aceasta mai este numită și familie moleculară sau patriarhală și este alcătuită din mai multe generații și rudele lor – bunici, unchi, mătuși, părinți, nepoți – care locuiesc împreună. Acest tip de familie se întălnește mai ales în zonele rurale. Structura extinsă a familiei oferă unele avantaje – posibilitatea ca unele rude să aibă grijă de copii preșcolari, sprijin emoțional sau financiar în cazul unor crize – cum ar fi moartea, divorțul, boala sau șomajul, sau posibilitatea dezvoltării unor afaceri de familie.

Sociologia dreptului, ediția 2003, Cluj-Napoca, lect. univ. dr. Arthur Mihăilă

Sociologia dreptului, editura Argonaut, ediția 2000, Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Achim Mihu

Sociologie Juridică, curs , prof. univ. dr. Călina Jugastru

UNIVERSITATEA LUCIAN BLAGA SIBIU

FACULTATEA DE DREPT

SPECIALIZAREA : DREPT, ID