Factorii motivației muncii

Notiunea de motivatie

Oamenii se duc zilnic la serviciu si-si indeplinesc munca lor. Ei trebuie sa aiba un motiv ce reprezinta decat o cauza fundamentala interna care sa dea posibilitatea manifestarii unui mod de comportament in exterior. (Altmann, H. C.)

Notiunea de motivatie se defineste forta motrica de autoreglare a unui individ. De exemplu in domeniul managementului importanta motivatiei creste deoarece include si indemanarea de conducere pe care o duc muncitorii pentru ridicarea randamentului. In acest caz este reinterpretata intrebarea “ De ce - “ a comportamentului in “ cum “, avand la baza ideea ca motivatia este disponibila muncitor in stare latenta in mod natural. Motivatia trebuie stimulata printr-o interventie pastrata sau intensificata printr-o interventie eficienta.

Al. Rosca defineste motivatia ca “ toatalitatea mobilurilor interne ale conduitei fie ca sunt nascute sau dobandite, constiente sau inconstiente, simple trebuinte fiziologice sau idealuri abstracte. J. Nuttin considera motivatia ca fiind “ orientarea activa persistenta si selectiva, care caracterizeaza organismul si se exprima printr-o multiplicitate de forme dupa tipul de conduita ( nascut sau dobandit ) si nivelul de dezvoltare al organismului, iar P. Faisse considera ca “ o motivatie se prezinta ca o orientare spre ceva sau o orientare de retragere de la ceva “. Abraham Maslow a elaborat o teorie a motivatiei umane clasificata in 5 clase :

- trebuinte fiziologice ( hrana , adapost )

- trebuinte de securitate

- trebuinte de apartenenta si dragoste

- trebuinte de stima ( apreciere , recunoastere )

- trebuinte de autorealizare ( afirmare , dezvoltare ).

Aceasta “ piramida a trebuintelor “ are la baza trebuintele cele mai puternice (de subzistenta) fiind urmate de trebuintele de securitate, de apartenenta, de stima, de autorealizare.

Proprietati fundamentale a unei trebuinte: o trebuinta este activa si influenteaza intreg comportamentul in masura in care nu este satisfacuta. In momentul in care este satisfacuta ea trece in stare latenta si o alta trebuinta devine activa. Trecerea in latenta a unor trebuinte prin satisfacerea lor nu anuleaza impulsurile in organizarea si motivarea comportamentului in ansamblul sau. O clasa de trebuinte devine activa, apare ca motivanta, numai daca celelate nivele inferioare ale ei nu au fost satisfacute. In cazul in care nicio clasa de trebuinte nu este satisfacuta singura clasa care ramane activa este cea primara iar celelalte clase chiar daca nu sunt satisfacute raman in stare latenta. Deasemenea o clasa de trebuinte odata satisfacute lasa loc urmatoarei clase care devine activa. Astfel conform parerii cercetatorilor problema motivatiei umane nu se reduce numai la un grup sau altul de factori ci reprezinta un ansamblu de factori, care se interactioneaza cu diferita intensitate.

Sistemul motivational care rezulta din aceasta interactiune de factori este determinat de:

- conditionari generate de cadrul social-economic;

- factori situationali;

- factori personali.

In cadrul social economic se urmareste tipul organizarii sociale. Este de la sine inteles ca o economie de comanda, hipercentralizata, se va caracteriza printr-un anumit tip de motivatie iar un alt tip de motivatie va fi generat de mecanismele economice de piata.

Factorii situationali se manifesta in mod diferentiat, astfel situatiile de munca pot induce motivatii diferite in functie de caracterul complex, variat sau de rutina a muncii. Exista deasemenea tipuri de activitati care pot fi motivate cu o gama larga de stimuli si anume: realizarea unei sarcini curente de productie poate fi motivata de castig sau de dorinta de promovare, sau de evitarea penalizarii; alte activitati nu pot fi stimulate de orice stimuli, de exemplu o motivatie tehnica nu poate fi stimulata de teama sanctiunii.

Factorii personali sunt legati de individ care se comporta diferit, avand motivatii diferite. La un individ poate fi dominant factorul castig in timp ce la alt individ, acest factor se poate asocia cu pasiunea pentru munca respectiva sau cu dorinta de promovare sau cu teama de sanctiune, un rol important jucand la fiecare individ tipul de personalitate. Astfel ierarhizarea motivelor va fi diferita la persoanele inclinate spre reflexie, fata de cei inclinati spre actiune, la cei inclinati spre sinteza fata de cei inclinati spre analiza.

Motivatia muncii

Posibilitatile de a fi satisfacut un nou motiv sunt foarte diferite, atat d.p.d.v personal cat si cultural. Se poate vorbi astfel de motive innascute si de motive dobandite, ambele tipuri fiind incluse in clasificarea dupa criteriul originii stimulului. In cazul motivelor primare, innascute mentionam: motive generate de trebuinte fiziologice ( foame, sete, etc ) precum si motive dobandite, secundare, derivate, aparute in contact cu mediul social-cultural.

Motivele muncii in cadrul serviciului se diferentiaza in motive extrinseci ( sunt acelea care sunt situate in afara in raport cu subiectul ). Acestea se motiveaza prin stimuli materiali, bani, aprecieri din partea grupului. Motivele intrinseci sunt acelea care sunt satisfacute printr-o parte a muncii sau intreaga activitate.

Se mai deosebesc motive pozitive care directioneaza comportamentul spre obiective care asigura recompensa, satisfactia, adaptarea, cum sunt motivele legate de dorinta de promovare, de crestere a salariului, o munca mai interesanta. Alte motive pot fi negative, ca de pilda penalizarea, sanctiuni administrative, dezaprobarea din partea colegilor.

Aceste elemente teoretice ne ajuta astazi in problemele care sunt deosebit de importante pentru cunoasterea stimulilor, imboldurilor care declanseaza motvatia pentru munca a salariatilor firmei, adica sa incercam sa raspundem la intrebarea “ Ce-i determina pe oameni sa munceasca si deasemenea sa lucreze mai mult, mai bine- “. La aceste intrebari trebuie sa se raspunda tinandu-se seama de complexitatea motivatiei muncii, de tipul de activitate, de mediul fizic si psiho-social, de structura personalitatii.

Academia de Studii Economice Bucuresti

Facultatea de Economie Agroalimentara si a Mediului