Dezvoltarea Capitalului Social prin Voluntariat

1. Introducere

Se spune că, atunci când dăruieşti, descoperi secretele fericirii. De fapt, atunci când privirea nu mai este îndreptată către propria personă, către propriile nevoi, către propriul eu ci către nevoile celui de lângă tine şi către modul în care pot fi satisfacute aceste nevoi descoperim că fericirea noastră depinde de fericirea celor din jurul nostru. Schimbarea focusului de la noi înşine la ceilalţi este ceea ce dă savoare vieţii şi contribuie la construcţia caracterului. Aceasta este ceea ce aduce împlinirea în viaţă.

Voluntariatul este o astfel de ocazie. De fapt, voluntariatul îşi aduce contribuţiile şi beneficiile pe două direcţii: dezvoltarea personală şi dezvoltarea comunităţii.

Privind la comunitate, ca spaţiu social, vom descoperi că de multe ori, împlinirea unor nevoi nu poate fi obţinută decât prin antrenarea unor altfel de mecanisme decât cele ale statului. Iar aceasta este contribuţia societăţii civile, a organizaţiilor neguvernamentale – să suplineasca acele roluri pe care instituţiile statului nu şi le pot asuma la un moment dat.

Să privim la un exemplu mai practic. De foarte multe ori, cei care sunt în contact cu educarea noilor generaţii ne transmit mesajul că foarte mulţi tineri sunt apatici, indiferenţi, nepasători şi lipsiţi de dorinţa de a se implica. Dar, într-o societate în care nimeni nu mai are timp să-i asculte, să le acorde atenţie, într-o societate în care adulţii îi privesc pe tineri cu lipsă de încredere şi indiferenţă este normal ca rezultatele să fie pe măsură.

Care sunt, în acest caz, nevoile tinerilor? În căutarea unui răspuns este suficient să privim la sistemul şcolar. Acesta este într-o mare măsura axat pe o formare strict intelectuală şi nu permite tinerilor dezvoltarea acelor calităţi care să-i facă capabili să-şi asume răspunderi după finalizarea studiilor. Apare astfel evidentă nevoia unui cadru în care tinerii să inveţe cum să-şi foloseasca puterea voinţei, un cadru care să-i ajute în ceea ce priveste orientarea corectă a modului de a gândi şi acţiona. Tinerii doresc să-şi folosească energia pentru cauze nobile, ei vor să fie pionieri, deschizători de drumuri, exemple pozitive (Culidiuc, Popescu, 2008, pag. 5-6).

Argumentele alegerii acestei teme: După aproximativ 5 ani în care am practicat voluntaritul nu cred că era o temă mai potrivită pe care puteam să o aleg. Voluntaritul mi-a oferit posibilitatea de a realiza ceva în perioada în care eram adolescentă şi consider că dacă nu făceam voluntariat nu eram omul care sunt acum.

Am ales această temă deoarece am dorit să arăt şi celor din jurul meu cât de mult poate schimba sau îmbunătăţi voluntariatul, viaţa unui preadolescent sau adolescent.

Actualitatea temei în lumea reală

În ultima perioadă dezvoltarea societăţii civile şi implicit dezvoltarea segmentului voluntariatului a început să prindă contur şi în România. După modelul importat din Occident, voluntariatul a fost adus în Romania de organizaţiile neguvernamentale care realizează acţiuni caritabile şi de ajutorare a unor categorii de persoane.

Este îmbucurător că în sfârşit am încetat să ne uităm doar la noi înşine şi la nevoile noastre, şi am început să vedem în jurul nostru o lume care are nevoie de ajutorul nostru. Astfel preadolescenţii şi adolescenţii oferindu-se voluntari, pot contribui la dezvoltarea comunităţii şi se pot dezvolta personal.

Design-ul cercetării practice aplicative

Cercetarea practic-aplicativă, am efectuat-o la Cluburile de iniţiativă comunitară IMPACT din Valea Jiului, la care participă preadolescenţi şi adolescenţi cu vârste cuprinse între 12 şi 19 ani, acest program foloseşte ca metode de educaţie non-formală, educaţia în folosul comunităţii şi prin provocare. Această cercetare concentrează date relevante pentru îndeplinirea obiectivelor cercetării.

Obiectivele cercetării

• Evidenţierea importanţei voluntariatului în dezvoltarea preadolescentului şi adolescentului;

• Studierea atitudinilor preadolescenţilor şi adolescenţilor care desfăşoară activităţi de voluntariat în cadrul cluburilor IMPACT.

Ipotezele de lucru ale cercetării

• Dacă preadolescenţii şi adolescenţii se oferă voluntari, atunci ajutorul acordat poate să îmbunătăţească atât viaţa lor cât şi viaţa celor asistaţi.

• Voluntariatul poate duce la o modificare a încrederii voluntarilor în forţele proprii, autorităţi şi semeni.

Metodologia cercetării

Studierea problemei abordate s-a realizat prin aplicarea următoarei metode de cercetare socială: metoda interviului în care am folosit ca instrument de cercetare ghidul de interviu;

2. România astăzi

Cetăţenii României au răsturnat cu curaj dictatura comunistă a lui Ceauşescu în 1989 şi s-au îmbarcat pe un nou drum care are ca rezultat crearea unui guvern democratic şi o economie de piaţă. Încă de la căderea comunismului, comunitatea internaţională a investit milioane de dolari sub formă de ajutoare pentru sprijinirea recreerii unui sistem politic şi economic care să întâmpine nevoile de bază ale societăţii româneşti. Deşi au avut loc schimbări în sistem, consolidarea comunităţilor şi dezvoltarea economică au continuat să rămână mult în urma altor ţări din Europa Centrală şi de Est. Corupţia şi o economie de piaţă greoaie umbresc posibilitatea ca România să fie un membru responsabil şi de încredere în Uniunea Europeană din 2007. Deşi sunt persoane care continuă să se lupte pentru idealurile societăţii civile, ale democraţiei şi ale unei pieţe deschise, cei mai mulţi locuitori ai României încă nu au beneficiat de avantajele unei societăţi democratice.

Moştenirea comunismului: Un nivel scăzut de capital social

Nu există nici o explicaţie simplă pentru situaţia României de acum. Dar, mulţi dintre economişti conchid că slaba dezvoltare a României trebuie văzută din contextul existenţei unui nivel scăzut de capital social. Bine-cunoscutul profesor în domeniul ştiinţelor sociale Robert Putnam, defineşte capitalul social ca fiind ”caracteristicile unei organizări sociale cum ar fi reţelele, normele şi încrederea socială care facilitează coordonarea şi cooperarea pentru obţinerea unor beneficii comune”. Capitalul social este piatra de temelie a dezvoltării unei societăţi civile şi a unei economii de piaţă de succes. Când încrederea şi reţelele sociale se dezvoltă, indivizii, structurile economice şi naţiunile prosperă. Fără capital social, o comunitate şi în mod cert o naţiune nu poate ajunge la o dezvoltare reală. Toate societăţile democratice capitaliste au nevoie de o susţinere continuă: de o reţea extinsă de relaţii (indicator al încrederii generalizate într-o societate), au nevoie de un grad mare de asumare a responsabilităţii şi valori care să impulsioneze o dezvoltare susţinută. Regiunile care duc lipsă de capital social pozitiv, duc lipsă şi de reţele relaţionale necesare unei dezvoltări sociale şi economice de succes.