Abstract
Obiectivul principal al cercetarii pe care am intreprins-o l-a reprezentat realizarea unui studiu asupra evolutiei bunastarii sociale, in dorinta de a contribui la clarificarea si fundamentarea teoretica a acestui concept complex. In acest sens, am optat pentru o analiza generala a statului bunastarii in Europa Centrala si de Est. De asemenea, am avut in vedere o serie de obiective specifice. Primul dintre acestea vizeaza cadrul teoretic al problemei studiate, un al doilea obiectiv specific a fost orientat catre studiul general al traiectoriilor situatiei economice si sociale in Europa Centrala si de Est, obtinerea unor rezultate si formularea unor concluzii.
Cuvinte cheie:
Bunăstare socială
Cheltuieli publice
Coeficientul Ginii
Sărăcie
Venit mediu net
1. Introducere
Doua momente istorice au marcat inceputul implicarii statului modern in furnizarea bunastarii individuale: Legea Saracilor (The Poor Law) din perioada elisabetana (1601) in Anglia si introducerea modelului asigurarilor sociale in perioada cancelarului Bismarck in Germania anilor 1880. Legea Saracilor din Marea Britanie incredinteaza parohiilor conducerea politicii sociale. Taxa impusa in fiecare parohie tuturor contribuabililor (impozitarea locuintelor si chiriilor) si controlata de inspectori asigura saracilor un loc de munca la domiciliu, iar invalizilor si copiilor li se acorda ajutoare. Introducerea modelului asigurarilor sociale de catre cancelarul von Bismarck in cazul accidentarii, a bolii si a pensiilor inseamna prima implicare a statului modern in protectia sociala a indivizilor pe baze contributorii.
Statul bunăstării sociale se generalizează la scară mondială după anul 1945, schimbându-şi natura şi funcţia. Bunăstarea devine un factor important al statelor în secolul XX, fapt care a determinat ca dintr-o activitate informală, nestructurată, dirijată de organizaţii ne-statale (biserică, de caritate), securitatea socială să devină un sistem statal. În modelele coerente ale ţărilor occidentale, statul bunăstării cuprinde toate instituţiile ,,producătoare” de bunăstare individuală: sistemul pieţei, familia şi instituţiile nonprofit, formând sistemul de securitate socială (safety net).
În funcţie de opţiunile unor state pentru soluţii la problemele sociale cu care s-au confruntat, dar şi modele teoretice pe baza cărora s-au luat decizii (planul Beveridge şi teoria lui Keynes), au apărut diferite modele ale statului bunăstării în literatura de specialitate. O clasificare foarte citată este cea a lui Stephen Leibfried (1993), care identifică patru state ale bunăstării în Europa, prezentate în tabelul de mai jos.
Tabel 1.1 Tipuri de state ale bunastarii in Europa
Tipul de stat Scandinav Bismarckian Anglo-saxon Latin
Tipul de regim
al bunăstării Modern Instituţional Rezidual Rudimentar
Caracteristici Angajare deplină;
statul bunăstării
acţionează ca
angajator de prim
resort
şi compensator de
ultim resort Creştere deplină (statul bunăstării în primul rând compensator şi angajator în ultimă instanţă) Creştere deplină;
statul bunăstării este
compensator
de ultim resort. În formare;
statul bunăstării este
o „promisiune
instituţionalizată”.
Dreptul la: Muncă Securitate socială.
Venituri din
transferuri.
Fără o asemenea
susţinere. Muncă şi bunăstare
proclamate,
implementate doar
parţial.
1. Barry, B., Bunăstarea, București, Editura Du Style, 1998;
2. Demier, F., Istoria politicilor sociale. Europa, sec.XIX-XX. Institutul European, 1998, Iaşi;
3. Iovițu, M., Teoria și practica bunăstării, București, Editura Teora, 2000;
4. Molnar, M., Sărăcia și protecția socială, Bucureşti, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, 1999;
5. Leibfried, S., Towards an European Welfare State, în Jones, C. (ed.), New Perspectives of the Welfare State in Europe, Routledge, Londra
6. Teșliuc, C. M., Pop, L., Teșliuc, E. D., Sărăcia şi sistemul de protecţie socială, Bucureşti, Editura Polirom, 2001;
7. Zamfir, C., Dimensiuni ale sărăciei - 1994, Academia Română, Institutul de Cercetare a Calităţii Vieţii, Editura Expert, 1995.
Webografie
1. Agregate ale economiei si politicii sociale http://www.economiesociala.net/
2. Database http://ec.europa.eu/eurostat
3. Quality of life indicators-material living conditions. http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
