Analiza activității consiliului local din perspectiva relațiilor acestuia cu publicul

Analiza activitatii Consiliului Local din perspectiva relatiilor acestuia cu publicul

1. Introducere

Instituţia publică, prin politica sa de comunicare şi prin instrumentele ce le foloseşte, trebuie să urmărească o difuzare largă de informaţii despre activitatea, serviciile sale, dar şi recepţionarea feedback-ului, cum acestea sunt primite şi apreciate de cetăţenii beneficiari. Din acest punct de vedere, instituţia publică se constituie într-un sistem deschis spre mediul său extern, mai ales spre schimbările acestuia, şi în acelaşi timp, într-o sursă de mesaje al căror obiectiv principal vizează creşterea imaginii şi prestigiului instituţiei şi a serviciilor sale.

Prezentarea sarcinilor sale, prin informarea cetăţenilor urmăreşte provocarea unor situaţii favorabile şi realizarea unor obiceiuri şi tradiţii de schimbare a unor modalităţi şi, de a solicita sprijin de către aceştia ,în rezolvarea unor cerinţe şi nevoi. Dar activitatea de prezentare (promovare) a serviciilor fiecărei instituţii trebuie să urmărească nu numai volumul distribuţiei produselor publice, ci şi să convingă, să-l îndrume pe consumator către satisfacerea nevoilor lui relaţionale, arătându-i cum să procedeze raţional la solicitarea de servicii care să-l satisfacă cerinţele în conformitate cu legislaţia şi normele în rigoare. Deci, prezentarea serviciilor publice, de către instituţii, are rolul de a stimula, dezvolta, şi orienta nevoile cetăţenilor comunităţii.

În administraţia publică modernă o prezentare eficientă a serviciilor ce le poate efectua instituţiile publice, depăşeşte funcţia de informare. Prezentarea serviciilor publice are ca obiectiv formarea reală, operativă şi convingerea prin diferite mijloace a beneficiarilor potenţiali asupra serviciului public, cu scopul de a dezvolta la aceştia o atitudine pozitivă care să determine modificări favorabile în mentalitatea şi obiceiurile lor de a solicita serviciile necesare la instituţiile din zonă, locale sau centrale.

În acest scop este necesar să se ţină legături strânse cu viitorii consumatori de servicii publice. Deci se cere o consultare permanentă a cetăţenilor – consumatori potenţiali, înainte de a se dezvolta sau înfiinţa un nou serviciu public.

Specificitatea serviciilor publice îşi pune amprenta asupra politicii promoţionale, atât în ceea ce priveşte conţinutul activităţilor, cât şi instrumentele de prezentare utilizate, datorită multor elemente particulare printre care:

- intangibilitatea serviciilor publice face ca acestea să nu poată fi văzute, pipăite, verificate, încercate înainte, dar consumate o dată cu execuţia. În consecinţă, o promovare a lor nu este posibilă folosind mijloace promoţionale ca la bunurile materiale;

- funcţionarii publici, în calitate de operatori de servicii publice pot prezenta numai anumite componente ale sistemului de prestare (suport fizic, personal aflat în relaţii cu cetăţenii), dar nu serviciul propriu-zis;

- foloasele aduse cetăţeanului de serviciul public nu pot fi demonstrate ci eventual inventariate;

- lipsa informaţiilor despre serviciile ce le pot presta instituţiile publice către cetăţeni, sau întârzierea transmiterii informaţiilor este percepută nu numai ca absenţă a comunicării, ci ca o ineficienţă a sistemului administrativ;

- cunoaşterea de către instituţii a caracteristicilor segmentelor de consumatori de servicii publice prezintă o importanţă promoţională a cunoaşterii volumului şi structurii serviciilor publice din comunitatea de oameni.