Amenințarea Terorismului Nuclear

Războiul nuclear (sau războiul atomic) este un conflict militar sau o strategie politică în care sunt folosite arme nucleare. În comparație cu războiul convențional, războiul nuclear este mult mai distructiv ca rază și grad de afectare. Un război major nuclear ar putea avea efecte grave pe termen lung, în primul rând din cauza radiațiilor, dar și datorită poluării atmosferice care, posibil, ar duce la o iarnă nucleară, care ar putea dura decenii, secole sau chiar milenii, după atacul inițial, în funcție de numărul de bombe nucleare lansate

După prăbușirea Uniunii Sovietice în 1991 și sfârșitul așteptat al Războiului Rece, amenințarea unui război nuclear major între superputeri a fost, în general, mai scăzut. De atunci, îngrijorarea față de armele nucleare s-a mutat la prevenirea conflictelor nucleare rezultate din proliferarea nucleară și amenințarea terorismului nuclear.

Liderii mondiali au atenţionat, cu ocazia summitului pe teme nucleare de la Seul, că terorismul nuclear reprezintă "o gravă ameninţare".Liderii mondiali au făcut apel către o cooperare mai apropiată pentru a contracara ameninţarea terorismului nuclear, cu ocazia summitului desfăsurat în capitala sud-coreeană, cu ocazia discuţiilor pe marginea securităţii nucleare. Un comunicat de la finalul summitului a readus în discuţie apelul pentru a securiza "materialul nuclear vulnerabil". Preşedintele sud-coreean, Lee Myung-bak a declarat că terorismul nuclear rămâne "o gravă ameninţare", în timp ce preşedintele Statelor Unite ale Americii, Barack Obama, a spus că acţiunea reprezintă cheia. Summitul a fost dominat de planurile Coreei de Nord de a lansa o rachetă. Phenianul susţine în continuare că racheta cu rază lungă de acţiune va duce un satelit pe orbită, în luna aprilie. SUA crede, în schimb, că orice lansare ar urma să încalce rezolutiile ONU şi ar constitui un test al rachetelor. Totodată, programul nuclear al Iranului a fost şi el pe masa discuţiilor participanţilor la acest summit, presedintele Barack Obama pledând pentru o întalnire cu liderii din Rusia şi din China, pentru a lucra împreună către o rezoluţie în acest sens. Rusia este lider mondial în privinţa rezervelor de focoase nucleare, cu aproximativ 10.000 de astfel de arme, în timp ce SUA au 8.500 de focoase. La foarte mare distanţă se află Franţa, China, Marea Britanie şi Pakistan. Coreea de Nord are, în schimb, mai puţin de 10 focoase nucleare, acestea fiind însa numai cifrele oficiale

Ca actul terorist să fie cât mai perturbat, el trebuie sa se remarce printr-o acţiune masivă de groază, care sa producă rapid o mare ruptură psihologică şi afectivă între conducerea societăţii şi membrii ei, să genereze o explozie de comentarii în mass-media cu un impact social paralizant şi destabilizator. Motivat politic, terorismul presupune totdeauna un pronunţat simţ al frustrării, al unei nedreptăţi sau injustiţii sociale ori politice. El blamează de fiecare data o instanţă sau o autoritate politică, considerând că injustiţia nu poate fi înlăturată decât printr-o metodă violentă. Din această cauză, fenomenul s-a şi autodefinit ca fiind „tactica ultimei soluţii”. Atacurile sinucigaşe cu bombe reprezintă oricum un rău îndeajuns de mare, dar atacurile sinucigaşe cu bombe nucleare ar putea provoca chiar o catastrofă.

Ar putea fi contrar viziunii comun acceptate, dar ameninţarea terorismului jihad-ist la adresa societăţilor occidentale rămâne la un nivel scăzut. Numărul de victime produs prin acte teroriste este în continuare mic, iar impactul economic produs de actele teroriste sau, indirect, de creşterea cheltuielilor în domeniul securităţii poate fi absorbit relativ uşor de către economiile naţionale. Tentaţia din punct de vedere ideologic a terorismului jihad-ist este mai mică decât oricând şi, chiar şi în cea mai mare parte a lumii musulmane, islamismul radical este în continuare profund nepopular. Terorismul jihad-ist poate provoca frică şi conturbaţii majore în societăţile occidentale. Însă, în ciuda ştirilor îngrijorătoare în legătură cu atacurile cu maşini capcană de la Londra, atacurile sinucigaşe din Irak şi luptele intense între forţele NATO şi Talibani din Afganistan, teroriştii jihad-işti nu se apropie în niciun caz de vreo victorie.

Totuşi, acest lucru s-ar putea schimba semnificativ, dacă terorismul jihad-ist ar alege să „mizeze pe cartea nucleară”

Un dispozitiv nuclear cu o putere de 10 kilotone detonat în Times Square din New York ar distruge toate clădirile pe o rază de 500 de metri şi ar omorî instantaneu o jumătate de milion de oameni. Incendiile, obiectele dislocate de explozie şi efectele radiologice pe termen lung ar ridica bilanţul victimelor mult peste un milion. Impactul economic şi, mai ales, psihologic al unui astfel de atac l-ar depăşi cu mult pe cel produs de atacurile teroriste de la 11 septembrie sau de scrisorile cu antrax care au paralizat Washington-ul în săptămânile următoare. Un ”11 septembrie nuclear” ar demoraliza societăţile occidentale şi i-ar propulsa pe jihad-işti la scară mondială.