Auzim zilnic de violenta stradala, dar nu-i dam atentie pana cand noi insine sau cineva drag noua devine victima unei crime violente sau agresiuni fizice stradale. E bine de stiut ca nimeni nu are dreptul sa te desconsidere, sa-ti raneasca sufletul, sa te loveasca fizic sau sa-ti limiteze libertatea si drepturile.
Un individ nu recurge la violenta decat in masura in care este constrans sa resolve o contradictie intre obiectivele pe care le urmareste si posibilitatile pe care societatea i le ofera.
Fie ca violenta stradala provine dintr-o incalcare a legalitatii, fie dintr-un atentat la bunurile moravuri, ea pare sa fie in majoritatea cazurilor opera unor personae provenite din paturile inferioare ale societatii. De cele mai multe ori periferia urbana constituie o adevarata scoala a delincventei.
In gandirea comuna exista ideea ca se poate vorbi de violenta doar atunci cand se manifesta fizic. Violenta se poate manifesta la fel de bine si in plan psihologic, dar deoarece nu lasa urme vizibile, acest tip de trauma este deseori usor de ignorat.
Orice individ poate deveni delincvent daca i se ofera ocazia sau daca circumstantele il indeamna spre actul infractional. Actiunea delincventei permite obtinerea anumitor avantaje mai repede si mai usor decat prin respectarea legii, ceea ce il determina pe individ sa comita acte anti-sociale decat sa ramana onest.
Violenta stradala cuprinde:
- Criminalitate (furturi si crime) mai ales in metropole; 90% din autori sunt barbati.
- Vandalism: distrugere de bunuri.
- Scandaluri: isterie si violente la concerte, meciuri de fotbal sau alte evenimente de masa.
- Violenta dintre bande: confruntari violente intre bande rivale de tineri.
Violenta si abuzul pot aparea oricand si pot imbraca mai multe forme:
- agresiuni fizice
- amenintare
- abuz psihic
- abuz verbal
- abuz sexual
- umilirea
- violul
- certuri
- devastari in magazine
- incendierea masinilor.
Exista multe circumstante care favorizeaza delictele: case goale, masini care stationeaza, obiecte uitate, cartiere nesupravegheate de politie, ineficacitatea sistemelor de protectie, etc.
Cauzele violentei stradale
Ceea ce ii determina pe unii sa exercite acte de violenta stradala sunt problemele sociale cu care se confrunta. Aici putem vorbi despre : saracie, criminalitate economico-financiara, abandonul scolar, lipsa unei locuinte, lipsa unui loc de munca, detinerea unor boli incurabile, traficul de persoane, evaziune, consumul de alcool si droguri, tabagismul, tensiuni si dezorganizari familiale, handicapuri severe, lipsa de afectiune, frecventa lacaselor de cult, naivitatea, participarea la asociatii sau la miscari specifice tinerilor, atractia pentru jocurile de noroc, slaba supraveghere a copiilor, lipsa controlului social, si manifestarea libera a bandelor de cartier. Bandele considera anumite cartiere drept "proprietatea" lor si actioneaza in acest sens impotriva intrusilor, inclusive a politiei. O alta cauza ar fi existenta unei economii subterane bazate pe traficul de narcotice, tigari, alcool, si de asemenea comercializarea bunurilor furate.
La violenta duce si proasta, gresita si rau inteleasa democratie castigate prin asa zisa Revolutie de la '89, ineficienta si incalificabila activitate a organelor de ordine politienesti precum si de lipsa de educatie a tinerilor.
Un alt motiv care duce la degradarea in mentalitatea omului, a respectului fata de valorile sociale (care sunt viata, integritatea si sanatatea fizica si psihica, respectarea dreptului de proprietate, a dreptului la libera circulatie) si deci care conduce la savarsirea faptelor antisociale, este promovarea prin mass-media (ziare, reviste, diverse publicatii, radio, televiziune) a acestor fapte antisociale, care deseori sunt prezentate intr-o maniera distorsionata, exagerata, parca tocmai cu scopul de a incita si pe alti indivizi la faptuirea de astfel de fapte. Prin actiunea de manevrare a maselor prin diferite mijloace de catre diverse grupuri de interes din lumea interlopa, se reuseste de multe ori sa se imprime in constiinta maselor de indivizi o lipsa de apreciere fata de respectarea legilor si normelor de conduita morala si civila, deschizand astfel un culoar pentru satisfacerea dorintei de refulare a energiei negative accumulate, fapt exteriorizat prin savarsirea de fapte violente si manifestari antisociale in plina strada, indiferent de timp sau loc.
Pentru a da o imagine mai elocventa acestei enumerari, voi prezenta un portret-tip al delincventului:
Un baiat crescut de o mama singura destul de ocupata
1. Vasile Miftode, Tratat de asistenta sociala, Ed. Fundatiei Axis, Iasi, 2003.
2. Vasile Miftode, Tratat de metodologie sociologica, Ed. Lumen, Iasi, 2003.
3. Vasile Miftode (coordinator), Maria si Stefan Cojocaru, Populatii vulnerabile si fenomene de auto-marginalizare, Ed. Lumen, Iasi, 2002.
4. Albert Ogien, Sociologia deviantei, Ed. Polirom, Iasi, 2002.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
