Recenzie Revolution OS

Previzualizare referat:

Extras din referat:

“Revolution OS” spune povestea ascunsă a hackerilor si a programatorilor, care s-au cyber-rascultat impotriva companiei Microsoft si a ideii de software proprietate, pentru a crea GNU, Linux si a miscarii Open Source in general.

Pentru cei mai multi e o istorie scurta dar viu colorata, industria computerelor a fost dominata de sistemul de operare Windows. Dar asta ar putea sa se schimbe in curand, pe masura ce Windows trebuie sa faca fata provocarii serioase din partea Linux-ului. Silicon Valley a fost de mult timp locul de dezvoltare a noilor tehnologii, de unde au aparut companii noi care au facut adevarate averi.

Nucleul Linux

Nucleul Linux (în engleză "kernel") reprezintă nucleul sistemului de operare deschis care a fost creat de Linus Torvalds în 1991 și care a fost îmbunătățit ulterior cu ajutorul programatorilor din întreaga lume.

Acesta a fost dezvoltat inițial pentru microprocesorul Intel 80386, însă ulterior a fost portat pe multe alte platforme. Este scris aprope în întregime în limbajul de programare C, împreună cu niște extensii GNU C și cu cîteva linii de cod scrise în limbajul de asamblare.

Dezvoltat sub licența GNU GPL (GNU General Public License), codul sursă al nucleului Linux este software liber.

Nucleul este cel mai bine cunoscut ca principala componentă a sistemului de operare GNU/Linux. Distribuțiile de software bazate pe nucleul Linux se numesc Distribuții GNU/Linux.

Diferenţa principală dintre Linux şi multe alte sisteme de operare populare, este faptul că nucleul Linux şi alte componente ale lui sunt gratuite şi open source. Linux nu este singurul sistem de operare de așa gen. Unele licenţe de software gratis se bazează pe principiul copyleft-ului, un fel de reciprocitate: orice muncă derivată dintr-o bucată de software, trebuie să fie introdusă în acest copyleft. Licența cea mai des folosită pentru software liber, GNU GPL, este o formă a copyleft-ului, şi este utilizat pentru nucleul Linux şi multe componente ale proiectului GNU.

Distribuții Linux

O distribuţie Linux, denumită ca “distro”, este un proiect care gestionează o colecţie de la distanţă a software-ului de sistem şi a pachetelor de aplicaţii software disponibile pentru descărcare şi instalare prin intermediul unei conexiuni de reţea. Acest lucru permite utilizatorului de a adapta sistemul de operare la / nevoile sale specifice.

Distribuţiile sunt menţinute de către persoane fizice, echipe unite, organizatii de voluntari, şi companii comerciale. O distribuţie este responsabilă pentru configuraţia implicită a nucleului Linux instalat, de securitatea generală a sistemului şi de integrare a pachetelor de diferite programe într-un ansamblu coerent. Distribuţiile de obicei folosesc un manager de pachete, cum ar fi Synaptic, YaST, Yum, Up2date și Aptitude pentru a instala, elimina şi actualiza toate componentele ale unui sistem.

Distribuţiile bazate pe Linux sunt oferite de către dezvoltatori/developeri/programatori pentru interoperabilitatea cu alte sisteme de operare cu standarde de calcul stabilite. Sistemele Linux au aderat la POSIX, SUS, ISO, şi standardele de ANSI.

Proiectele de software gratuit, cu toate că au fost dezvoltate într-un mod de colaborare, sunt adesea fabricate în mod independent una de cealaltă. Faptul că licenţe software în mod explicit permit redistribuirea, ele oferă o bază pentru proiecte mai mari, care colectează produse software și le pune la dispoziţie pe toate la un loc, în formă de o distribuţie Linux.

O distribuţie este în mare măsură condusă de către un dezvoltator şi comunităţile de utilizatori. Unii vânzători dezvolta şi incasează bani din distribuţiile lor pe o bază de voluntariat, Debian, fiind un exemplu bine-cunoscut. Alţii, menţin o versiune comună a distribuţiilor comerciale, astfel cum au făcut Red Hat cu Fedora (acum ambele companii sunt separate una de alta din câte cunosc).

În multe oraşe şi regiuni, sunt asociaţii locale cunoscute sub numele de Grup de Utilizatori Linux (LUG – Linux Users Groups) care încerc să promoveze distribuţia lor preferată ca software liber. Ei organizează reuniuni şi furnizează gratuit, demonstraţii, instruire, suport tehnic, dar și instalează sisteme de operare pentru utilizatorii noi. Multe dintre comunităţi oferă pe internet, suport pentru utilizatori şi pragramiști Linux. Cele mai multe distribuţii şi software liber / proiecte open source au IRC chat sau ştiri. Forumuri on-line sunt un alt mijloc de sprijin, ca exemplu fiind LinuxQuestions.org şi Forumurile Gentoo.

Există mai multe site-uri de tehnologie web cu accentul pe Linux. Reviste Linux includ adesea copii de discuri, inclusiv aplicații sau chiar distribuţii Linux complete.

Deşi distribuţiile Linux, în general sunt disponibile gratuit, mai multe companii mari vind, sprijină, precum şi contribuie la dezvoltarea unor componente ale sistemului şi a software-ului liber. Analiza codului Linux– a arătat că 75 la sută din Cod a fost dezvoltat de programatori care lucrează pentru corporații, lăsând aproximativ 18 la sută pentru comunitatea tradițională, open source. Unele dintre corporaţiile mari care contribuie la dezvoltarea Linux sunt – Dell , IBM, HP, Oracle, Sun Microsystems, Novell, Nokia. Un număr de corporaţii, în special Red Hat, şi-au construit întreaga afacere pe baza distribuției Linux.

Licențele de software liber, pe care diferite pachete de software sunt construite și bazate pe nucleul Linux, în mod explicit, comodează şi încurajeză comercializarea. Un model comun de afaceri este taxarea pentru sprijin/suport de administrare Linux, în special pentru utilizatori cu afaceri intr-un oarecare domeniu. De asemenea un numar de companii, oferă o versiune specială de distribuție pentru afaceri, în care adaugă pachete de sprijin/suport propriu şi instrumente pentru a administra numere mai mari de instalaţii sau pentru a simplifica sarcinile administrative.

Cele mai multe distribuţii Linux suportă zeci de limbaje de programare. Utilitele cel mai des folosite pentru construcția aplicaţiilor Linux şi programele de sistem ale acestuia se află în interiorul GNU toolchain (este un termen pentru o colecţie de instrumente de programare produse de Proiectul GNU), care include colecția de compilatoare GNU (CCG), precum şi GNU build system(cunoscut sub numele de Autotools, este o suită cu unelte de programare produse de proiectul GNU). Printre altele, GCC prevede compilatoare pentru Ada, C, C + +, Java, şi Fortran. Nucleul Linux de sine este scris pentru a fi compilat cu GCC. Compilatoare proprii, pentru Linux include Intel C + + Compiler, Sun Studio şi IBM XL C / C + + Compiler. BASIC este suportată în forme cum ar fi Gambas, FreeBASIC, şi XBasic.

Cele mai multe distribuții includ de asemenea, suport pentru PHP, Perl, Ruby, Python şi alte limbi dinamice. Deşi nu la fel de des, Linux suportă de asemenea C #, prin intermediul proiectului Mono, sponsorizat de Novell, şi Scheme. Un număr de Java Virtual Machines şi instrumente de developare rulează pe Linux, inclusiv originala Sun Microsystems JVM (HotSpot) si J2SE IBM RE, precum şi mai multe proiecte open-source ca Kaffe.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Recenzie Revolution OS.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
6 pagini
Imagini extrase:
6 imagini
Nr cuvinte:
3 375 cuvinte
Nr caractere:
17 037 caractere
Marime:
27.13KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Sisteme de Operare
Predat:
la facultate
Materie:
Sisteme de Operare
Sus!