Religiozitatea scitilor a fost remarcata in antichitate indeosebi de istoricul grec Herodot. Acesta zaboveste indelung asupra civilizatie scitilor in cartea a IV0-a a Istoriilor sale.
Scitii au venit in regiunea nord-pontica inlocuind pe cymmerieni. Ei s-au organizat in patru mari triburi: scitii nomazo, regali, agricultori si plugari. Se pare ca scitii adevarati erau scitii nomazi, ceilalti fiinf triburi locale asimilate de civilizatia scitica.
Scitii nomazi si cei regali isi amenajau carutele astfel incat acestea sa poata oferi adapost confortabil femeilor si copiilor, in timp ce barbatii se deplasau calare. Din aceasta cauza si religia scitilor este caracteristica populatiilor nomade, fara temple si - probabil - fara o organizare sacerdotala asemanatoare celei existente la populatiile sedentare. Totusi existenta unei minutioase preocupari pentru cultul mortilor, in special pentru persoanele de vaza sau capetenii, lasa sa se inteleaga, peste veacuri, sinceritatea si profunzimea sentimentului religios al scitilor. Astfel, inspirandu-se din propria lor religiozitate, scitii au dat la iveala opere de arta de o rara maiestrie artistica.
Principalul izvor pentru cunoasterea religiei scitilor nord-pontici il consituie informatiile istorice furnizate de Herodot. Aceste informatii sunt adunate in special in Istorii, cartea a IV-a. Apoi, o multime de date privitoare la religia scitilor s-au adunat prin cercetarile arheologice, continuate inca si in vremea noastra. Inventarul funerar din mormintele scitilor regali a oferit ample posibilitati pentru intelegerea fenomenului religios scitic.
Herodot a incercat sa creioneze divinitatile scitice dupa modelele grecesti pe care la stia el. Privind deci astfel asupra panteonului scit, el a afirmat urmatoarele : "cat despre datinile lor, iata care sunt: ei cinstesc numai pe urmatorii zei: pe Histia, apoi pe Zeus si Gaia, tinand-o pe Gaia drept sotia lui Zeus; dupa acestia, pe Apollo si Afrodita cereasca, pe Heracles si pe Ares. Acestor zei li se inchina toti scitii, iar cei care sunt numiti sciti regali aduc jertfe si lui Poseidon. In limba scita, Histia se numeste Taviti, iar Zeus, pe drept cuvant dupa parerea noastra, <<Papaios>>, Pamantul - Api, Apollo - Goitosyros, Afrodita Cereasca - Argimpasa, Poseidon - Thagimasadas".
Altfel spus, divinitatile adorate de sciti erau :Tabiti. Patroana sau zeita focului si a vetrei, Papaios, zeul protector, Api - Pamantul roditor, Goitosyros - Soarele ca izvort de bogatie, Argimpasa - Luna ocrotitoare, Thagimasadas - zeul marii. Zeul numit de Herodot Ares era adorat in chipul unui pumnal incovoiat sau sabie scurta.
Divinitatile scitice reflecta intelegerea de catre sciti a raportului dintre om si firea inconjuratoare personificata in chip mitologic, dar si a raporturilor dintre persoane. Tabiti - Mare Zeita - ocrotea vetrele, caminul, dar si investea cu putere pe conducatorii triburilor, asa cum rezulta din arta scitica, indeosebi dintr-un tapet descoprtit in mormantul 5 de la Pazirik. Tot Tabiti era garantul juramintelor si pedepsea cu boli groaznice pe cei ce comiteau sperjur.
Scitii nu au cladit temple. Fiind un popor de nomazi, templele ar fi treuit construite - cel mult - din lemn, dar Herodot ne incredinteaza ca "in tara scitilor lipsa lemnului este cumplita". Numai zeului razboiului I se inalta un altar din vreascuri. Iata cum ni=l descrie tot Herodot : "In fiecare tinut, langa scaunul dregatorilor, i-au ridicat lui Ares cate un sanctuar in acest fel: snopi de vreascuri sunt stransi laolalalta intr-un morman cam de trei stadii in lung si in lat, dar mai putin in inaltime. Partea de deasupra alcatuieste un fel de podis in patru muchii; trei din partile lui sunt ca o rapa dreapta, se poate urca numai pe o singura parte. In fiecare an scitii mai gramadesc peste movila inca o suta cincizeci de carute cu crengi, caci se surpa mereu din pricina ploilor. In varful acestei gramezi, in fiecare despartamant al tarii se infige un vechi pumnal de fier, care il inchipuie pe Ares" (Istorii, IV, LXII).
In rest se pare ca vatra era loc sfant, sanctuarul permanent.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
