Pătrunderea creștinismului

Din indepartate vremi, Dobrogea a fost locuita de "o ramura a poporului traco-get". Dar mai tirziu multe din popoarele migratoare, in mersul lor spre Bizant sau spre Apusul Europei, au trecut si peste teritoriul ei. Dintre acestea amintim pe sciti, care au zabovit mai mult pe aici, au format unele statulete si dupa ei poporul, mai intii, oficialitatea romana mai apoi, au numit acest tinut Scythia si respectiv Scythia minor. In secolul al VII-lea i.Hr. au aparut pe tarmul sting al Pontului Euxin - Marea Neagra - colonisti greci din Milet si Heracleea, care au fundat aici o seama de orase-cetati: Histria, Tomis, Callatis, Bizone, Crunoi, Cranea s.a. Cu vremea, aceste orase- cetati au ajuns la o deosebita inflorire economica si si-au creat legaturi cu aproape toate orasele mari si centrele de cultura din sud-estul Europei si din Orientul Apropiat.

Mai inspre inceputul acestei curgatoare ere, in secolul al II-lea i.Hr., Roma a facut insemnati pasi in cucerirea Peninsulei Balcanice. Ajunsi in aceste parti, romanii au cautat sa faca din Dunare granita de nord a statului lor. Pentru aceasta, au cautat prilej sa cucereasca si pamintul Dobrogei. Acest lucru le-a reusit in timpul conflictului lor cu regele Mitridate VI Eupator al Pontului (111-63 i.Hr.), cind, in anii 72-71 i.Hr., aceasta provincie a ajuns pentru prima data in granitele statului roman. Roma a stapinit acum aici numai pina in anul 61 i. Hr., cind populatia bastinasa, satula de opresiune, ajutata de Burebista, regele Daciei (c. 70-44 i.Hr.), intr-o lupta data linga Histria, I-a infrint armata si a scapat de sub stapinirea sa.

Dupa aceasta prima dominatie romana, peste pamintul Scythiei - cum ii ziceau bastinasii - Dobrogea de mai apoi, a venit stapinirea geto-dacilor lui Burebista, care a tinut doar pina dupa anul 44 i.Hr., cind acesta a fost asasinat. Dupa disparitia lui, romanii si-au reluat planul de a face din Dunare hotar nordic pentru tara lor si in anii 29-28 i.Hr., M. Licinius-Crassus, proconsulul Macedoniei si-a condus trupele in Scythia, a infrint pe mai multi conducatori daci de aici, a ajuns la gurile Dunarii si a instaurat in aceasta parte o noua perioada de dominatie romana, care, de asta data, va dainui multa vreme.

Ajunsa definitiv sub stapinirea Romei, Scythia - sau Dacia Pontica, asa cum vor unii sa I se zica - a fost supusa, cu bune rezultate, unui intens proces de romanizare. O proba a reusitei acestuia si, totodata, o dovada de netagaduit a prezentei stramosilor nostri romani pe aici o constituie cele citeva sute - peste 650 - de inscriptii redactate in limba latina, descoperite pina acum in peste o suta de asezari presarate pe tot intinsul pamintului dobrogean.

Ajunsi la acest moment din istoria Dobrogei, vom semnala ca in timpul cind se infaptuia romanizarea populatiei autohtone din Scythia -Dobrogea de astazi - in Betleemul Iudeei s-a nascut Mintuitorul Hristos, a carui persoana si invatatura aveau sa ocupe mai apoi un loc de frunte in istoria si cultura lumii. Curind dupa jumatatea primului veac al acestei curgatore ere, din Tara Sfinta plecau printre "neamuri", spre a-I propovadui invatatura, apostolii si ucenicii Sai. Chiar de pe atunci, parte din acestia o adusesera in mijocul populatiei romanizate din Peninsula Balcanica, unde in provinciile Tracia, Macedonia, Iliria si pe coasta Dalmatiei - deci pina in apropierea Dunarii de Jos - predicasera Sfintul Apostol Pavel si unii din invataceii sai.

Cu vremea, aceasta invatatura s-a facut auzita si in Scita - Dobrogea de azi - fara insa a se putea preciza cind anume a avut loc acest inceput. Pina ce marturiile istorice, de orice fel, ale acelor indepartate vremi au sa ateste - in chip neindoios - timpuria existenta a crestinismuli la stamosii nostri, acest inceput incearca a-l lamuri pe de o parte traditia, iar pe de alta acea "necesitate logic-istorica", de care in anul 1911 vorbea istoricul si arheologul roman Vasile Parvan ( 1927).

Dupa o veche traditie - paradosis - cunoscuta si de scriitorul bisericesc crestin Origen (+ 253) - deci de dinainte de el - si mai apoi inserata de istoricul bisericesc Eusebiu de Cezareea (+ 340) in a sa Isotrie bisericeasca (III, 1; 1-3), tinutul dintre Dunarea de Jos si Pontul Euxin - Marea Neagra - si mai ales orasele de pe tarmurile acestuia au fost evanghelizate de Sfintul Apostol Andrei, caruia, dupa Cincizecime, sortii i-ar fi harazit crestinarea Scitiei, nume pe care in acel timp - secolul I d. Hr. - precum s-a aratat, poporul il dadea acestui tinut.

1. Vasile Parvan, Contributii epigrafice la istoria crestinismului dacoroman, Bucuresti, 1911;

2. Vasile Parvan, Inceputrurile vietii romane la gurile Dunarii, Bucuresti, 1923;

3. J. Zeiller, Les origines chretiennes dans les provinces danubiennes de l'Empire romain, Paris, 1918;

4. Radu Vulpe, Histoire ancienne de la Dobroudja, in La Dobroudja, Bucarest 1938;

5. Radu Vulpe, Vechi focare de civilizatie: Istria, Tomis, Callatis, Bucuresti, 1968

6. C.C. Giurescu, Formarea poporului roman, Craiova, 1973;

7. Raymund Netzhammer, Die christichen Altertumer der Dobrudscha, Bukarest, 1918;

8. Raymund Netzhammer, Crestinatatea in vechea Tomis, Baia Mare, 1904;

9. G. Popa Lisseanu,Incercare de monografie asupra cetatii Drastorul - Silistra, Bucuresti, 1913;

10. D. Russo,Studii istorice greco-romane, I. Bucuresti, 1939;

11. D.M. Pippidi, Contributii la istoria veche a Romaniei, editia a II-a, Bucuresti, 1967;

12. G. Ilioniu, Cultele in Dobrogea, in 1878-