Papa Adrian al II lea

Adrian, ruda cu papii precedenti Stefan al IV-lea si Sergiu al II-lea, ipodiacon in 842 sub Grigorie al IV-lea, ocupase functii importante la Latran. Era un om simplu, deja in varsta. Dupa pontificatul unui papa autoritar, trebuia un om mai moderat. Arsenie, episcopul Ortei, tatal secretarului Anastasie, facu in asa fel ca imparatul Ludovic al II-lea sa-l desemneze pe Adrian.

Sub influenta lui Anastasie devenit bibliotecar la Latran noul papa, fara ca sa-si cumva predecesorul, a restabilit bunele relatii cu arhiepiscopul Hincmar de Reins si a incercat sa rezolve problema divortului lui Lothar al II-lea. Dar intre timp puternicul secretar Anastasie a fost indepartat in urma unui eveniment sumbru. Inainte de a fi hirotonit diacon, papa fusese casatorit si avusese o fiica. Aceasta a fost rapita de fratele lui Anastasie, pe nume Elefterie. Cum Adrian a refuzat sa recunoasca o asemenea casatorie, Elefterie isi omori atat sotia cat si soacra, fosta sotie a papei! El a fost judecat si executat de justitia imperiala si papa, pe 12 octombrie 868 il excomunica pe Anastasie, implicat si compromis in aceasta afacere.

Lothar al II-lea, dorind sa se justifice in fata papei veni la Monte Cassino si-l intalni, iar papa intentiona sa inceapa o noua cercetare dar intre timp Lothar muri. Unchii sai, Carol Plesuvul si Ludovic Germanicul s-au grabit sa-si imparta Lotharingia, ceea ce a provocat protestul papei. Hincmar de Reins ii aminti atunci ca el nu trebuie sa se amestece in problemele politice.

Adrian, sau mai de graba Anastasie Bibliotecarul, care era din nou in gratii, a intrat in conflict cu episcopul Hincmar de Laon care facuse apel la Roma impotriva intrigilor regelui Carol cel Plesuv si ale ierarhului de Reins. Folosind Falsele Decretalii, Hincmar cel Tanar se prezinta ca o victima. Pe 25 martie 871 papa trimite scrisori care sunt rau primite. Sinodul de la Douzy il depune pe episcopul de Laon, ceea ce papa refuza sa accepte. Totusi Adrian al II-lea nu continua ofensiva diplomatica pentru a nu-l nemultumi pe Carol care ar fi putut succede lui Ludovic al II-lea, care nu avea copii. Papa avea nevoie de o alianta cu el pentru a se apara de ducele lombard si de sarasini.

Se observa ca pretentiile autocrale ale Romei, sprijinite pe falsurile pseudo-isidoriene au intampinat greutatile de a se impune chiar in Occident, in jurisdictia sa. Deci cu atat mai putin ele ar fi avut castig de cauza in Rasarit. Cu toate acestea papii nu au incetat sa trateze Orientul ca pe o supusa capului tuturor Bisericilor, urmasului lui Petru. Nu trebuie sa trecem cu vederea ca, atunci cand interesul de viitor o cerea, Roma putea sa uite pe moment tonul poruncitor si pretentia de obedienta a tuturor fata de ea, asa cum s-a vazut din cazul de mai sus, al episcopului Hincmar de Laon.

Adrian al II-lea nu a pierdut ocazia de a-si impune autoritatea si in Rasarit, trimitand delegati la Constantinopol la sinodul din 869, considerat in Occident nu de ...