Obiceiuri Românești De Paște

Pastele reprezinta sarbatoarea Invierii lui Iisus Christos. Inceputul acestei sarbatori e vazut chiar in Cina cea de Taina, painea si vinul simbolizand sacrificiul trupului si al sangelui, ca pret al rascumpararii.

O semnificatie foarte importanta o are Joia Mare din Saptamana Patimilor. Din aceasta zi, taranii inceteaza lucrul la camp si se concenteaza asupra casei, a curtii, pentru ca totul sa fie curat. Tot in Joia Mare, femeile incep sa pregateasca pasca si sa vopseasca ouale. Potrivit traditiei, la miezul noptii dintre sambata si duminica, oamenii se trezesc din somn in bataia clopotelor. Se spala cu apa curata, isi pun staie noi, iau cate o lumanare si pornesc catre biserica. Acasa le e ingaduit sa ramana doar celor foarte bolnavi.

La biserica, preotul cu Sfanta Evanghelie si crucea in mana, urmat de alaiul de credinciosi iese cu lumanarea aprinsa (Lumina) si inconjoara biseria de trei ori. Serviciul divin se desfasoara afara, iar cand preotul va rosti Christos a inviat! toti cei prezenti la acest serviciu religios vor spune Adevarat a inviat!. Raspunsul e recunoasterea tainei Invierii, iar aceasta va fi formula de salut timp de 40 de zile, pana la Inaltarea Domnului.

Cu lumanarea aprinsa, fiecare se intoarce acasa si face o cruce mica pe peretele dinspre rasarit, afumandu-l cu lumanarea, pe care o va pastra tot restul anului.

Oamenilor le este permis sa manance bucatele (pasca/painea, ouale rosii, carnea de miel, sarea si vinul) abia dupa ce acestea se sfintesc si dupa ce fiecare persoana participa la Liturghie.

Prima zi de Paste trebuie sa fie petrecuta linistit, fiind interzisa orice activitate distractiva. In aceasta zi, e interzis si somnul.

Luni, a doua zi de Paste, oamenii dau de pomana pentru cei morti, mergand, in cele mai multe cazuri, la cimitir. O credinta raspandita printre romani e ca, timp de o saptamana de la Inviere, portile Raiului sunt deschise larg. Tocmai de aceea se spune ca sufletele celor care mor in Saptamana Luminata ajung direct in Rai.

In functie de zonele tarii, exista obiceiuri si obiceiuri.

Poate cel mai de notorietate e unul din zona Transilvaniei, cunoscut sub numele de stropit. Potrivit acestui obicei preluat de la maghiari baietii merg in familiile in care exista o fata sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum, ca sa nu se vestejeasca. Stropitul este pastrat si azi si reprezinta un bun prilej pentru o reintalnire cu prietenii, si, in fond, de distractie.

...