Mânăstiri

Sfantul locas al manastirii Putna ,situat pe valea paraului cu acelasi nume ,din judetul Suceava ,este locul in care isi doarme eternul somn Stefan cel Mare. Puternicul domn al Moldovei a ridicat aceasta manastire drept multumire lui Dumnezeu pentru biruinta din 25 ianuarie 1465 ,in urma careia importanta cetate de la gurile Dunarii , Chilia , a intrat in stapanirea statului feudal Moldova.

Sfatuit de catre sihastrul Daniil ,a inceput sa construiasca pe apa paraului Putna noul locas monastic ,ale carui lucrari au durat din 1456 pana la mijlocul anului 1469.

Sfintirea bisericii ,al carei hram (protector) era Nascatoarea de Dumnezeu ,a avut loc la 20 august (stil calendaristic vechi) ,3 septembrie (stil nou) 1470 .Ceremonialul ,la care a luat parte si Stefan voda , a fost savarsit de mitropolitul Moldovei ,Teoctist , secondat de 64 de arhierei si de egumenii (staretii) tuturor manastirilor din hotarele tarii romanesti de la estul Carpatilor.

Spatiul rezervat complexului monahal era o incinta patrulaterala (105 m lungime si 95 m latime) ,imprejmuita cu ziduri de aparare groase de 2 m si inalte de 8 m. In partea centrala se situa o biserica din piatra ,impresionanta ca ornamentatie si proportii. Acel dintai monument a fost distrus in noaptea de 15 martie 1484 aproape in intregime. Dar a fost refacut de catre voievod ,si viata monastica a continuat pana in 1653, cand biserica a fost demolata (datorita deteriorarii fundatiilor acesteia).

Intre anii 1654-1662 s-a construit o alta , a carei lungime este de 34 m, latimea de 10 m ,inaltimea pana la cresterea acoperisului de 18 m, iar inaltimea turnului fiind de 30 m. Aceasta din urma constructie (existenta si astazi) a fost inceputa de catre domnul Moldovei , Vasile Lupu ,continuata de catre urmasul sau la tron Gheorghe Stefan si terminata in anii domniei lui Istratie Dabija.

Au lucrat la acest monument arhitecti de mare pricepere , dupa cum o dovedesc boltile de diverse tipuri: pridvorul este acoperit cu doua bolti in cruce , despatite de un arc longitudinal semicilindric , pronaosul are o bolta de tipul asa-numit stelat (o raritate in arhitectura din Moldova). Bolta naosului e formata din patru arce de piatra , fiind decorata cu palmete (motive ornamentale in forma de frunze).

Aceste arce puternice ,prin intermediul unor pandantive (elemente arhitecturale) sustin un tambur cilindric in care se incastreaza patru arce dispuse oblic ,deasupra carora e asezat corpul turlei ,element arhitectonic de o maiestoasa suplete .

Biserica ,inca din faza initiala , a fost prevazuta cu o incapere a mormintelor ,locasul fiind destinat a fi un cimitir voievodal (necropla domneasca). Aici au fost inmormantati Maria de Mangop (a doua sotie a lui Stefan cel Mare), fii marelui domnitor - Bogdan si Petru ,Bogdan al III-lea , Maria (fiica lui Stefan cel Mare) s.a. . Manastirea adaposteste ,langa peretele de sud al gropnitei ,sub un baldachin (nisa) de marmura ,mormantul marelui voievod Stefan.

O lespede de marmura din vestita cariera Carrara (oras italian), sculptata inca din timpul vietii domnitorului, poarta urmatoarea inscriptie:"Bine cinstitorul domn , io Stefan voievod , din mila lui Dumnezeu domn al Tarii Moldovei, fiul lui Bogdan voievod , ctitor si ziditor al acestui sfant locas , care zace aici." Acest text in limba slava veche ,scris cu litere ale alfabetului chirilic , se afla asezat ca un chenar dreptunghiular care inconjoara un registru central impodobit cu vrejuri si frunze stilizate sculptate in relief adancit. Se considera pe buna dreptate ca placa funerara a lui Stefan cel Mare este prima lucrare de arta ce apartine curentului Renasterii din tarile romane (Stefan a murit la 2 iulie 1504).

In cadrul manastirii Putna s-a desfasurat o foarte bogata activitate culturala, fiind executate aici manuscrise religioase ,diverse broderii cu fire de aur ,obiecte de cult lucrate de iscusiti bijutieri.

Actualmente se mai pastreaza in tezaurul manastiresc noua manuscrise din vremea lui Stefan cel Mare ,toate apartinand fondului de aur al limbii si literaturii romane. Locasul monahal ,ales de Stefan sa-i pastreze mormantul ,Putna, a fost cel mai efervescent centru de cultura si arta al Moldovei medievale ,si pe toata durata epocii feudale si-a pastrat renumele si prestigiul de care s-a bucurat in timpul marelui voievod.