Mânăstirea Neamț

Dupa ce lasam in urma ultimele case din Vanatori si strabatem "Branistea" in care au crescut in egala masura copaci si legende, abandonam soseaua principala indreptandu-ne spre rezervatia "Dragos Voda" (DJ 155 C) si mai departe, catre Manastirea Neamt, cea mai veche si cea mai importanta asezare monastica a Moldovei.

Trecerea anilor si unele evenimente din a doua jumatate a secolului al XV-lea au marcat puternic asezamantul monastic de la Neamt. Catastrofalul cutremur din 1471 s-a soldat cu mari distrugeri in intregul complex, afectand si biserica mare.

Desi a avut o existenta zbuciumata, ca si intreaga istorie a poporului nostru, si a fost in repetate randuri pradata si incendiata, Manastirea Neamt nu a incetat nici un moment sa se afirme ca centru reprezentativ al monahismului romanesc

Dupa 1480, vechea biserica de la Neamt se afla intr-un asemenea stadiu de degradare incat Stefan cel Mare nu a mai considerat posibila restaurarea acesteia, preferand sa ridice aici un nou lacas de inchinaciune.

Intrarea principala in asezamantul monahal se face printr-un pasaj arcuit de sub clopotnita. Partea inferioara a clopotnitei este probabil constructia originala, construita in timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432), iar partea superioara a fost adaugata ulterior.

Fatadele impunatoarei biserici sunt bogat decorate cu motive de arhitectura. In arcadele ocnitelor se mai pastreaza unele picturi. In interior, inca de timpuriu, s-au executat picturi. Cele din absida principala, naos si incaperea mormintelor au fost executate in ultimii ani ai domniei lui Stefan cel Mare sau pe vremea lui Bogdan al III-lea, iar cele din pronaos si pridvor pe vremea lui Petru Rares. Picturile, in general, sunt oranduite potrivit vechilor traditii ale Bisericii Ortodoxe..

Obiectele pastrate de-a lungul secolelor de catre Manastirea Neamt sunt de o importanta deosebita atat pentru cultura si arta religioasa ortodoxa cat si pentru cea nationala.Unele dintre cele mai importante ar cam fi : Icoana Maicii Domnului primita in dar, potrivit traditiei, de Domnitorul Alexandru cel Bun care, pe vremuri, a apartinut paraclisului din Cetatea Neamt, cateva icoane din veacurile XVII-XVIII, cateva icoane pictate de N. Grigorescu, un vas pentru aghiazma din 1775, doua prese tipografice din metal din veacul al XIX-lea, numeroase Xilogravuri si diferite piese tipografice.

Obiectele acestea sunt destul de multe si ele se gasesc cuprinse si descrise in inventare speciale. Este de remarcat faptul ca obiectele de valoare istorica-artistica tot timpul, au fost pastrate, asigurate si pazite cu o deosebita grija deoarece acestea uimesc prin vechimea si prin calitatile lor artistice, adevarate nestemate ale patrimoniului nostru national.

Un punct interesant este gropnita, care pastreaza si astazi 540 de cranii si oseminte ale calugarilor vietuitori in manastire (pana la jumatatea secolului al XX-lea, monahii, la 7 ani dupa trecerea in nefiinta, se deshumau, se spalau osemintele si se asezau frumos in gropnita). Printre osemintele din cripta se afla si craniul "femeii cu salul negru" (Calipso), amintita in versurile lui Puskin si descrisa atat de veridic de C. Negruzzi, iar in cimitir, alaturi de numeroasele morminte de arhierei, stareti si monahi, atrag atentia Monumentul funerar al familiei Botez din Falticeni, executat in 1881 de renumitul sculptor C. Stork si mormantul lui Ion Florea zis "Haiducul", a carui viata a constituit subiectul unui roman de mare succes.

In primul rand, lucrul care consider ca este o problema este gropnita. Aceasa cripta care pastreaza osemintele unor personalitati ce dateaza din urma cu sute de ani nu par a fi conservate cu o straduinta deosebita deoarece sunt asezate la intamplare si nu sunt supravegheate de nimeni, ceea ce poate constitui un eventual furt. De asemenea ele pot fi atinse si deteriorate cu usurinta fiind expuse fara nici un fel de protectie.

In al doilea rand renumele Manastirii ar fi cerut un cimitir pe masura. Aruncand o privire spre acesta constatam un cimitir neingrijit. Unele morminte cazute, precum si vegetatia salbatica creeaza o imagine diferita de ce ar fi trebuit sa fie. Am adus in fata acest element deoarece privelistea din fata manastirii este minunata, si astfel ar fi trebuit sa fie si in spate unde este cimitirul.

Iar in ultimul rand as prefera ca atunci cand merg la aceasta manastire sa nu mai existe cersetori, in afara faptului ca afecteaza imaginea manastirii dar si deranjeaza oamenii care vin sa se roage cat si grupurile de turisti care vin zilnic sa viziteze aceste lacasuri.

Acestea fiind spuse, din punctul meu de vedere, nu cred ca ar mai fi necesar vreo schimbare in acest lacas de cult deoarece tot ceea ce ii apartine este o garantie a istoriei sale si orice schimbare ar diminua considerabil frumusetea ce i-a dat reputatia de cea mai frumoasa Manastire din Moldova.