Legii Pravila de la Târgoviste

In 1652 a vazut lumina tiparului o noua carte de legi, si anume Indreptarea Legii, numita si Pravila cea mare sau Pravila de la Targoviste, o lucrare de aproape 800 pagini. Asa dupa cum reiese si din titlul sau, aceasta Pravila s-a vrut ,,Indreptarea Legii cu Dumnezeu, Care are toata judecata arhiereasca si imparateasca de toate vinele preotesti si mirenesti".

Era nu numai un cod bisericesc, ci si unul politic. A fost tradusA din greceste in romaneste - la indemnul mitropolitului Stefan - de Daniil Andrean monahul din Tara Panoniei( adica din Transilvania), ajutat de dascalii greci Pantelimon(Paisie) Ligaridis si Ignatie Petritis. Cartea are doua prefete: una a traducatorului, alta a mitropolitului, care, de altfel, era in cea mai mare parte tradusa dupa prefata lui Matei Vlastares la sintagma sa alfabetica (sec.XIV).

Pravila are doua parti mari si un apendice. Partea intai are numele de << Indreptarea legii >> si este impartita in 417 glave(capitole). Dintre acestea, 314 sunt extrase din Nomocanonul lui Manuil Malaxos, intr-o versiune mai completa, alcatuita pe la 1600 de mitropolitul Porfirie al Niceii. Celelalte 103 glave cuprind in intregime Pravila lui Vasile Lupu (Carte romaneasca de invatatura de la pravilele imparatesti), tiparita la Iasi, in 1646.

Partea a doua a Pravilei - care nu este impartita in glave - poarta titlul de <<Nomocanon >> si cuprinde, cu putine exceptii, intreaga colectie canonica a lui Alexie Aristem(sec. XII) si comentariile acestuia la toate canoanele, pe scurt, apoi canoanele catorva Sfinti Parinti si un fragment din tipicul lui Nichifor Marturisitorul, patriarhul Constantinopolului(sec.IX). Apendicele cu 54 de glave, este format din intrebarile si raspunsurile lui Anastasie Sinaitul(sec. VI). Deci, Indreptarea legii este o opera de codificare legislativa romaneasca, o imbinare de norme de drept canonic si laic.

A fost destinata tuturor romanilor din cele trei provincii istorice: Tara Romaneasca, Moldova si Transilvania (Ardeal). De altfel, in Ardeal, aceasta Pravila a fost folosita ,,... ca un cod oficial al Bisericii, chiar si de greco-catolici - unitii - care la 1700 au intrat in legatura cu Biserica Romei" (L. Stan, apud I.N. Floca, Drept canonic..., vol. I, p. 140).

Pravila de la Targoviste a fost in vigoare pana in epoca moderna de dupa Cuza Voda, cand au inceput sa apara legiuiri noi de stat, de factura occidentala. ,,Cu toate acestea - mentiona prof. L. Stan - ea nefiind abrogata in mod expres prin nici o legiuire ulterioara, a ramas mereu in vigoare pentru Biserica datorita cuprinsului ei, iar pentru stat numai prin unele dispozitii care se refera la obiceiul pamantului, fapt care a si determinat invocarea ei in justitie, pana tarziu, chiar si intre cele doua