Euharistia în concepția Sfântului Ignatie Teoforul

INTRODUCERE

Sfânta Euharistie sau Sfânta Împărtășanie,cum i se mai spune,este cea mai importantă Sfântă Taină dintre toate,căci prin ea credinciosul se unește cu Hristos prin însăși Trupul și Sângele Mântuitorului,care a pătimit pentru noi oamenii,pentru ca noi să ne mântuim și să dobândim viată veșnică și mântuirea sufletelor noastre.

Taina Euharistiei a fost instituită de Mântuitorul nostru Iisus Hristos,la Cina cea de Taină(Mt:XXVI,27),iar garanția mântuirii noastre este:”Dacă nu veti mânca Trupul Meu și nu veti bea Sângele Meu,nu veți avea viață întru voi”. Numele acestei Taine vine de la grecescul”euharistia” ,care înseamnă mulțumire, deoarece Mântuitorul Hristos, înainte de a o institui la Cina cea de Taină,a mulțumit lui Dumnezeu prin rugăciune,iar după aceea a binecuvântat pâinea și a dat-o Sfinților Apostoli.

Sfânta Euharisite (Cuminecătură sau Împărtășanie) este Taina prin care.sub forma vinului și a pâinii,creștinul se împărtășește cu însuși Trupul și Sângele Mântuitorului, prezente în mod real prin prefacerea elementelor la jertfa euharisitcă de la Sfânta Liturghie.Este cea mai însemnată dintre toate Tainele, deoarece în timp ce prin celelalte Taine creștinul primește numai harul divin,prin Sfânta Euharistie el se împărtășește cu însăși izvorul harului,cu Domnul Iisus Hristos întreg.

În actul Jertfei euharistice, credincioșii trăiesc uniți cu Hristos însă au mereu constiinta că sunt uniti cu sursa puterii lor de jertfă pentru că în Euharistie persoanele sunt, oarecum, unite cu ofrandele aduse si cu Hristos .

Capitolul I - Sfânta Euharistie: Jertfă și Taină a Bisericii

Sfânta Euharistie este Jertfă și Taină de încorporare în Hristos a celor botezati si unși cu Sfântul Mir si de crestere în Hristos, ajutați de Sfântul Duh,a acelor încorporati deja în Hristos. Ea unifică în Biserica lui Hristos pe toți cei ce se adună să o săvârșească, cu preotul hirotonit de episcopul lor. Impărtășania îi unifică prin faptul că Hristos îi adună_pentru a-i oferi odată cu Sine Însusi Tatălui.

La sinaxa euharistică nu au acces decât cei încorporati în Hristos prin Botez și Mirungere, săvârșite nu în afara Bisericii,ci în Biserică, de către episcop sau preot.

Cu frica de Dumnezeu, cu credinta si cu dragoste, apropiati-va! Acesta este îndemnul liturgic solemn prin care crestinul este chemat să atingă momentul culminant al întregii sale viețuiri morale: unirea cu Hristos cel jertfit și ínviat prin împărtășirea cu Trupul și Sângele Său: ,,Cinei Tale celei de Taină (mistice), Fiul lui Dumnezeu părtaș mă primește“. Iată de ce,

arătînd semnificatia adâncă a momentului împărtășirii euharistice, Sfântul Simeon Noul Teolog afirma: ,,Cine se împărtășește cu Trupul și Sîngele lui Hristos, fiind constient de ceea ce sunt ele de fapt, cine se împărtăsește cu curăție, lipsit de întinăciunea trupului și a duhului, acela se împărtăseste cu vrednicie“ .

Prin urmare, referindu-ne, de aici înainte în mod expres, la Sfânta Euharistie ca Taină și Jertfă vom spune că bogația de sensuri, adevărata plenitudine ontologică, încadrând în unitatea cea mai stransă pe Dumnezeu și om, implicând dimensiunea cosmică a existenței și prefigurând totodată și unitatea eshatologică a Sfintei Euharistii, nu poate fi stabilită și înțeleasă decât prin unitatea de credință în Hristos cel adevărat din Biserica al cărei Cap este, bazată fiind pe Revelația dumnezeiască supranaturală cuprinsă în Sfânta Scriptură și în Sfânta Traditie.

Chiar că Jertfa ea este o Taină, caci dăruindu-ne lui Dumnezeu ne înalțăm și ne împărtășim de sfințirea și binecuvântarea Lui, și chiar Taina este o Jertfă, căci Trupul Domnului care ni se dă este în stare de Trup jertfit și înviat, și ne imprimă starea de jertfă prin care ne înalțăm și înaintăm spre înviere. Spre deosebire de celelalte Taine ale Bisericii în care într-o formă vizibilă Hristos ne împărtășește în Duhul Sfânt harul Său, prin umanitatea Sa îndumnezeită, în Sfânta Euharistie Se oferă pe Sine Însuși, chiar cu Trupul Său, sub chipul pâinii și al vinului, care, datorită Epiclezei, încetează de a mai fi doar pâine și vin, ci sunt, de aici înainte, însăși umanitatea enipostaziată în Cuvântul și Fiul lui Dumnezeu în Sfânta Fecioară Maria - Născătoarea de Dumnezeu, umanitate înviață și înălțată de-a dreapta Tatălui, în intimitatea și comuniunea absolută a Sfintei Treimi. În Euharistie Hristos nu ne dă numai o „iradiere a stării Sale de jertfă și de înviere, ci însuși Trupul Său în această stare” și de aceea Euharistia este culminarea tuturor celorlalte Taine. Omul participă astfel la umanitatea slavită a lui Hristos care nu este „ființa lui Dumnezeu”, ci o umanitate consubstanțială omului și compatibilă lui ca mancare și ca bautură. Căci asa cum pâinea și vinul constituie hrană esențială pentru trupul omenesc, fiind transformată oarecum în însăși ființa omului, tot așa pâinii și vinului euharistic i se dă o finalitate și un sens nou prin prefacerea de către Sfântul Duh, devenind tip al umanității viitoare, unite deplin cu Hristos și transfigurate, Taina în care umanitatea îndumnezeită a lui Hristos devine a noastră. Prin urmare prin Sfânta Euharistie, biserica își manifestă mereu voința de a-și însuși această stare de Jertfă a lui Hristos, căreia Hristos îi vine în întâmpinare .

1) Scrierile Părinților Apostolici, traducere, note și indici de Preot Dr. Dumitru Fecioru, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1995:

a) SF. IGNATIE TEOFORUL, Către Efeseni;

b) SF. IGNATIE TEOFORUL, Către Filadelfieni;

c) SF. IGNATIE TEOFORUL, Către Romani;

d) SF. IGNATIE TEOFORUL, Către Smirneni;

e) SF. IGNATIE TEOFORUL, Către Tralieni;

f) Pr. Dr. Dumitru FECIORU, Introducere Generală.

2) Lect. Dr. Carmen-Maria BOLOCAN, Pregătirea prin cateheză pentru primirea Sfintelor Taine, în perioada apostolică - reflectată în Scrierile reprezentative ale Părinților Apostolici, în „Teologie și Viață”, serie nouă, anul XIV (LXXX), nr. 7-12, iulie-decembrie, 2004, Iași.

3) Asist. Univ. drd. Corneliu SIMUȚ, Elemente eclesiologice și euharistice în teologia Sfântului Ignatie al Antiohiei, în „Altarul Banatului”, serie nouă, anul XIV (LIII), nr. 7-9, iulie-septembrie, 2003, Timișoara.

4) Pr.prof. dr. Constantin Leonte, Sfânta Euharistie în viata Bisericii și mântuirea credinciosilor,Editura. Studio, Bacau, 2007.

5) Arhiepiscopul Basile Krivocheine, În lumina lui Hristos, Sf.Simeon Noul Teolog, Traducere din limba franceza de pr.conf dr.Vasile Leb si Ierom.Gh.Iordan, Bucuresti 1997.

6) Pr.prof. dr. Dumitru Stăniloaie, Teologia Euharistiei, Editura Ortodoxia, București, 1979.

7) Biblia sau Sfanta Scriptura, Editura I.B.M. al B.O.R., Bucuresti, 1988;