Dumnezeu În Credința Creștină

A. Preliminarii Nascut din iudaism (prima religie monoteista din istoria lumii), crestinismul este considerat nu numai continuarea, ci si inflorirea acestuia. Fara sa subestimeze revelatia speciala a Vechiului Testament (Legea, Profetii si Psalmii), Biserica aseaza deasupra revelatia speciala a Noului Testament (Evangheliile, Faptele Apostolilor, Epistolele apostolice si Apocalipsa). Aceasta din pricina ca ea contine revelatiile cu totul speciale facute omenirii prin Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu cel intrupat, asa cum le-au primit de la El insusi si ni le-au transmis apostolii (Matei, Ioan, Petru, Iacov, Pavel, Iuda Tadeul) si evanghelistii (Marcu, Luca). Din aceste motive, descrierea lui Dumnezeu in crestinism este nu doar cu mult superioara oricarei incercari pagane, panteiste, de a-l descrie pe Cel ce este (IHVH), dar chiar si deasupra conceptiei vechi-testamentare (pe care o desavarseste). In fapt este vorba despre adevarata si deplina cunoastere a lui Dumnezeu.

Dumnezeu exista si poate fi cunoscut. Prima afirmatie este un postulat al credintei, caci Dumnezeu nu poate fi demonstrat stiintific de vreme ce, in calitatea Sa de Creator, este mai presus de cele create, pe care le studiaza stiinta, iar cea de a doua este o afirmatie a experientei personale a omului.

Religia crestina difera de toate celelalte prin faptul ca afirma ca Dumnezeu poate fi cunoscut ca si Dumnezeu personal prin mijlocirea Revelatiei speciale cuprinsa in Sfintele Scripturi. Biblia nu e scrisa pentru a demonstra in mod abstract ca Dumnezeu exista, ci pentru a-l revela din activitatile Sale, care penetreaza istoria, si pe care Scriptura le dezvaluie. Revelatia lui Dumnezeu in Scripturi este progresiva si atinge punctul culminant in Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu si Dumnezeu adevarat din Dumnezeu adevarat. B. Despre fiinta lui Dumnezeu Dumnezeu este Cel ce exista prin Sine, Cel ce are in Sine cauza propriei Sale existente. In timp ce Creatia (universul si fapturile sale) este dependenta de El, Dumnezeu este totalmente independent fata de creatie, in sensul ca nu se confunda cu ea, nici nu este o parte a ei si nici nu este un principiu impersonal al acesteia, ci este Creatorul si Sustinatorul intregii creatii. Sfintii Parinti vorbesc de energiile necreate ale lui Dumnezeu care stau la temelia existentei tuturor celor create.

Mai mult, in calitatea Sa de prototip al omului, pe care l-a facut dupa chipul si asemanarea Sa (Geneza 1: 26) Dumnezeu nu este ceva impersonal si vag - o forta sau un principiu - ci este un Dumnezeu personal, dupa cum si omul creat de El este o realitate personala, dotata cu constienta de sine, cu constiinta morala, cu ratiune, afecte si vointa.

Acest mister al fiintei lui Dumnezeu i-a fost revelat lui Moise, in pustia Horeb, cand Dumnezeu i s-a aratat intr-un rug de foc care nu se mistuia si din mijlocul caruia i-a vorbit. Dumnezeu i se descopera ca fiind Iahve (de la radacina ebr. iah = a fi), respectiv: Eu ...