Clasele Sociale

Previzualizare referat:

Extras din referat:

TEORIILE CLASELOR SOCIALE LA MARX ȘI WEBER

Fiecare societate își repartizează resursele în mod inegal: unii primesc mai mult, alții mai puțin, în funcție de statutul lor, de locul ocupat pe scara ierarhiei sociale. Oricât am căuta în timp și spațiu, nu vom găsi nici o societate care să fie total în afara oricărei ierarhii. Desigur că utopiștii au visat adesea să suprime inegalitățile.

Mai apoi, K. Marx care s-a vrut realist, a considerat de asemenea ca umanitatea trebuia să tindă către un sistem în cadrul căruia toți oamenii au același gen de statut, un sistem fundamentat pe principiile egalității și echității. El a realizat că acest lucru nu este posibil decât într-un viitor îndepărtat, atunci când progresul nelimitat al științei și tehnicii va genera apariția unui "om nou", a unui "om total", atunci când deosebirea dintre munca fizica și munca intelectuală se va estompa și extraordinara abundență a bunurilor va permite ca fiecare să primească "dupa nevoi" și nu doar după capacități.

Pe de altă parte, se știe că indivizii nu pot fi identici unii cu alții: unii sunt mai puternici, alții mai slabi, unii mai frumoși, alții mai urâți, unii mai tineri, alții mai bătrâni etc. Dar atunci când vorbim de ierarhii sociale, vorbim de fapt despre inegalități ce pot fi direct imputate societății. Există deosebiri pe care chiar societatea le creează, de care ține cont, pe care le dezvoltă sau le atenuează. Așa, de exemplu, în unele societăți primitive, superioritatea derivată din forța fizică se extrapolează într-un statut social mai înalt, în timp ce în societățile moderne, forța musculară nu conferă în mod obligatoriu o poziție socială mai elevată. În concluzie, putem spune că există conexiuni între ierarhiile naturale și ierarhiile sociale, dar ele nu sunt nici obligatorii, nici constante. În același timp, nu este posibil nici să le abolim totalmente. În legătura cu aceste fapte sociale, sociologii încearcă să răspundă la urmatoarele interogații: cum se prezintă ierarhiile sociale ale individului, care sunt consecințele și cum se desfășoară mobilitatea socială.

Delimitări conceptuale

Pentru început, să facem distincția între inegalități sociale și inegalități individuale. În societate întâlnim nu numai diferențe între indivizi, ci și diferențe între categorii sociale. Geologii vorbesc despre straturile pământului, sociologii despre straturile sociale. Dacă în primul caz "noțiunea de strat" este mai precisă, în cel de al doilea ea este mai relativă. Este clar că delimitările (granițele dintre aceste straturi sociale sunt mai mult sau mai puțin reale sau arbitrare, căci indivizii așezați de sociolog într-un anumit strat pot constitui unități reale sau poate foarte bine să nu aibă nimic în comun decât faptul că aparțin unei categorii într-o clasificare stabilită de sociolog.

De exemplu, dacă clasificam indivizii dupa venitul lor, putem decide în mod arbitrar că vom distinge o primă categorie de la 0-300 lei, o alta de la 300-600 lei și așa mai departe. Dar putem foarte bine să decidem stabilirea unor tranșe mai mari sau, dimpotrivă, mai mici. Dacă, însă, în sistemul de castă, care a existat în India tradițională se ia în considerare stratificarea între casta brahmanilor și cea a războinicilor sau oamenilor liberi sau a servilor, atunci se fac decupaje ierarhice reale, pe care sociologul nu le-a inventat, ci doar constatat. Aceeași problemă se pune în societățile moderne în legătură cu clasele sociale. Marxiștii le-au definit ca unități reale, în timp ce discipolii lui Weber le-au perceput mai degrabă ca pe niște decupaje la care se apelează din necesități comprehensive.

În orice caz, putem spune că toate societățile au cunoscut un oarecare sistem de stratificare. Orice ierarhie presupune un referențial valoric: oamenii sunt mai mult sau mai puțin virtuoși, bogați, influenți, admirați, frumoși, pentru că virtutea, bogăția, puterea, prestigiul sunt valori în raport cu care putem să-i situăm pe o scară de evaluare.

Stratificarea are o mare importanță pentru înțelegerea sistemelor sociale. Ea permite sesizarea liniilor esențiale de forță, a cauzelor stabilității lor și a celor care provoacă tensiunile lor interne sau transformările lor. În măsura în care stratificarea este acceptată, ea exprimă o ordine stabilită pe care o perpetuează. Pe de altă parte, în masura în care ea generează introspecții, rivalități, ea generează lupte, pune probleme, naște revoluții pentru că inegalitățile antrenează dezechilibre.

Sociologii sunt în funcție de ideologia lor, mai mult sau mai puțin sensibili la unul sau la celălalt aspect. Acest lucru reiese în mod evident și din utilizarea preferențială a

termenului de strat sau a termenului de clasă socială. În timp ce primul te face în mod firesc să te gândești la o etajare socială, stabilizată, cel de al doilea (de coloratură marxistă) te invită să pui un mai mare accent pe conflicte și transformări sociale.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Clasele Sociale.pdf
Alte informații:
Tipuri fișiere:
pdf
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
6 pagini
Imagini extrase:
6 imagini
Nr cuvinte:
2 394 cuvinte
Nr caractere:
12 528 caractere
Marime:
229.84KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Religie
Predat:
la facultate
Materie:
Religie
Sus!