Catedrala Mitropolitană din Cluj

În paralel cu evenimentele petrecute în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, cum ar fi revoluția de la 1848, și cele petrecute la începutul secolului al XX-lea, au existat schimbări și în multe alte domenii, cum ar fi domeniul economic, cultural, social, etc. Pe lângă aceste domenii și în domeniul artei religioase au intervenit unele schimbări. În această perioadă istorică putem distinge două epoci ale artei religioase, referindu-ne în special la Transilvania. Prima epocă este cuprinsă între revoluția de la 1848 și Marea Unire de la 1918, iar cea de-a doua perioadă este perioada interbelică.

Perioada în care a fost construită catedrala mitropolitană din Cluj, este perioada interbelică sau cea de-a doua epocă pe care am amintit-o anterior. Odată cu întregirea României Mari și în arhitectura bisericească din Transilvania și din celelalte provincii unite cu România a fost adoptat stilul „neoromânesc”, stil arhitectural care își are bazele în prima epocă amintită mai sus. Ceea ce a fost adus nou în cea de-a doua epocă a fost nevoia de „monumentalizare” a bisericilor construite în acest stil, nevoie care a survenit atât datorită faptului că noile biserici erau amplasate în mediul urban, în orașe importante ale Transilvaniei, cât și datorită dorinței de a marca faptul că acel teritoriu este un teritoriu românesc, având în vedere ca Transilvania fusese o perioadă îndelungată sub stăpâniri străine

O altă diferență dintre arhitectura interbelică și cea dinaintea Marii Uniri este aceea că în perioada interbelică au pătruns în arhitectură multe influențe ale culturii europene și multe din tehnicile de construcție moderne au fost preluate și de arhitecții și constructorii români. Un exemplu în acest sens ar fi introducerea structurii de rezistență din beton armat

Un important reprezentant al arhitecturii interbelice a fost arhitectul George Cristinel. Acesta s-a născut la București, în anul 1891, diploma universitară obţinând-o la Paris, la École spéciale d’Architecture, fiind elevul lui Gaton Trélat. Datele biografice nu sunt precise și astfel se bănuiește doar că ar fi lucrat timp de 10 ani în țară alături de un arhitect mai în vârstă până în momentul în care a avut dreptul de a intra în breaslă, adică de a deveni arhitect diplomat cu drept de semnătură. Obținerea acestui statut a avut loc înainte de anul 1933, când se constituia Corpul Arhitecților Români. Pe tabloul acestei asociații se regăseau toți arhitecții din București, iar George Cristinel figura la poziția 36

Una dintre cele mai importante realizări arhitecturale ale acestui artist a fost catedrala mitropolitană din Cluj. Inițiativa ridicării acestui edificiu i-a aparținut episcopului Nicolae Ivan, care s-a adresat Consiliului Dirigent al Transilvaniei, în anul 1919, cerând un ajutor financiar necesar ridicării unei catedrale ortodoxe la Cluj. Consiliul a aprobat cererea episcopului, oferind pentru început suma de 2 milioane de coroane austro-ungare. În 1920 episcopul Nicolae Ivan a solicitat Primăriei clujene ca parcul din fața Teatrului Național să fie cedat pentru zidirea catedralei, cerere care a fost și ea acceptată

Concursul organizat pentru numirea arhitecților a fost câștigat de arhitecții George Cristinel și Constantin Pompoiu. Lucrările de construcție au fost inițiate la 10 septembrie 1923, iar pe 7 octombrie 1923, a fost pusă piatra de temelie a catedralei, festivitate la care au participat prințul moștenitor Carol al României și primul ministru Ion I. C. Brătianu

Construcția catedralei a durat 10 ani, între 1923-1933. Acest edificiu clujean a fost costruit din beton armat și cărămidă, de firma inginerului Tiberiu Eremia. Biserica a fost realizată în stil bizantin. Planul este în formă de triconc. Altarul este decropt de formă poligonală în exterior semicircular în interior boltit cu semicalotă. Peste naos se ridică cupola dispusă peste un tambur circular care de jur imprejurare o galerie deschisă. În fațada principală se află două turle de formă patrată acoperite cu cupolete dispuse pe câte un tambur. Învelitoarea este din tablă. Între cele două turle se afla un fronton decorat cu o deschidere geminata și intrarea de dimensiuni reduse în partea inferioară. Fațadele laterale sunt marcate de arcuri monumentale care incadreaza deschideri geminate. Întreg edificiul este străbătut de brâie ornamentale cu motive geometrice (în partea inferioară) și vegetale (în partea superioară)

Abrudan, Ioan Ovidiu, „Vechi iconostas de la Bungard”, Editura Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010

Jula (Băneasa), Raluca Diana, „Arhitectura religioasă a românilor din Transilvania în perioada interbelică”, Presa Universitară Clujeană, Cluj, 2010

http://ro.wikipedia.org