Avansare apolitoco religioasă a Constantinopolului

Tinind cont de faptul ca Noua Roma (Constantinopolul) devenise odata cu imparatul Constantin cel Mare resedinta imparatilor imperiului roman, canonul al treilea al conciliului ecumenic din Constantinopol (381) acorda episcopului acestui oras o pozitie primatiala in raport cu patriarhatele Bisericii orientale, primat care respecta insa intiietatea pontifului roman. Acesti primi pasi ai ascensiunii religioase a episcopului de Constantinopol datorati doar unor motive politice devin mult mai clari, determinanti chiar la conciliul ecumenic din Calcedon (451), unde canonul 28 declara urmatoarele: orasul (Constantinopol n. n.) care este onorat cu resedinta imparatului si a senatului si se bucura de aceleasi privilegii ca si vechea cetate imperiala (Roma n. n.), trebuie sa aiba aceleasi prerogative ca si aceea si in domeniul ecleziastic si sa fie a doua dupa aceea (Roma n. n.). Si astfel (decretam ca) numai mitropolitii diecezelor Pontului, ai Asiei si Traciei, ca si episcopii teritoriilor numitelor dieceze care sint intre barbari, vor fi consacrati de sfintul scaun al sfintei biserici din Constantinopol. Papa Leon cel Mare protesteaza energic impotriva acestei flagrante uzurpari a drepturilor pontifului roman si a Bisericii Romei, dar totul este in zadar: imparatul Marcian si episcopul de Constantinopol Anatol erau decisi sa treaca peste orice norma a Bisericii pentru a acorda o pozitie de intiietate scaunului episcopal al Constantinopolului. Am mentionat aceste doua canoane ale conciliilor din Constantinopol si Calcedon tocmai pentru a vedea de unde si cum incepe ascensiunea religioasa a capitalei de pe malurile Bosforului, ascensiune datorata in esenta doar unor motive politice, din care cauza, in secolele urmatoare, si regiunile tarii noastre, in primul rind Schytia Minor, vor fi scoase din jurisdictia universala a Romei si inglobate in jurisdictia patriarhului de Constantinopol. Mentionam apoi faptul ca motivele pentru care Constantinopolul (=onorat cu resedinta imparatului si a senatului) este declarat al doilea ca importanta religioasa dupa Roma, din cauza ca sint simple motive politice si nu sint aprobate de Scaunul apostolic al Romei, nu sint nicidecum valide pentru a pretinde o astfel de pozitie in cadrul Bisericii si in raport cu Roma. Importanta religioasa a acesteia deriva nu din motive politice, ci din faptul ca aici a fost martirizat si inmormintat capul vazut al Bisericii, apostolul Petru, pentru care motiv aici si-au stabilit resedinta pontifii romani, urmasii lui Petru in conducerea Bisericii. Insa se pare in acele timpuri, bazileii si episcopii lor de curte nu intelegeau sau nu voiau sa inteleaga ca prin astfel de gesturi atentau in mod tragic la unitatea Bisericii, unitate al carei garant era si ramine doar Sfintul Parinte Papa.

Pentru regiunile tarii noastre, in special in Doborogea (=Scythia Minor) consecintele nefaste ale acestui canon 28 de la Calcedon nu se simt inca. Asa cum ne atesta o inscriptie din secolul al ...