Relații Neregulamentare

Capitolul I. Relaţii neregulamentare

a) Esenţa psihologică şi factorii de apariţie a relaţiilor neregulamentare

În literatură persistă diverşi termeni care scot în evidenţă încălcările care au loc între militari: neînţelegerile, conflictele, necuviinţa, batjocura şi luarea în râs, huliganismul de cazarmă. În psihologia militară relaţiile negative dintre militari au fost stabilite ca incorecte, mai târziu au căpătat denumirea de ,,relaţii neregulamentare”. La o anumită etapă de conştientizare a acestei probleme, această denumire a fost aprobată de structura comandanţilor şi a fost întrodusă în jurisprudenţa militară şi comunicarea oficială.

Formele de manifestare a relaţiilor neregulamentare sunt:

- exploatarea

- violenţa fizică

- violenţa psihologică

- violenţa economică

Cercetările efectuate în unităţi şi subunităţi ne demonstrează, că relaţiile neregulamentare trebuie percepute ca un fenomen, care apare în baza interacţiunii mai multor factori: social-istorici, sociali-psihologici şi individuali de personalitate.

Factorii social-istorici în relaţiile negative pot fi prezentaţi în felul următor: consecinţele cultului personalităţii şi stagnarea; situaţia social - economică grea în societate; atmosfera moral-psihologică nesătisfăcătoare în familii; greşelile comise în cadrul instituţiilor de învăţământ; fisura creată între nivelul de învăţare şi nivelul de educare; apariţia comportamentului deviant în rîndurile tinerilor (alcoolismul, narcomania); nefinisarea sistemului de asigurare a dreptăţii sociale şi ca consecinţă încordarea relaţiilor dintre diferite categorii de militari.

Factorii sociali împreună cu contradicţiile din cadrul activităţii militare, sfera de conducere a unităţii militare, procesul de completare a unităţii şi subunităţii, în final au făcut ca în lucrului educativ să se întroducă o deformare esenţială în ceea ce priveşte pregătirea de luptă şi activitatea de zi cu zi a militarilor. Deformaţia a atins în primul rând punctul slab din cadrul colectivelor – relaţiile dintre militarii în termen. Conţinutul şi direcţia relaţiilor militare s-au separat, a apărut insatisfacţia personală şi de grup, exprimată prin comportament deviant.

b) Topologia comportamentului în cadrul relaţiilor neregulamentare

Apariţia relaţiilor neregulamentare se poate de examinat ca un produs nociv obţinut în urma acutizării contradicţiilor sociale în societate şi factorii negativi din activitatea colectivelor militare.

Sfera individuală de comportare şi activitatea militarului ne permite să identificăm 4 elemente de bază:

- de cunoaştere (cunoaşterea principiilor morale, normelor, regulilor de comportare şi a traiului în comun, învăţarea şi primirea sarcinilor de bază în scopul realizării activităţii militare, cunoaşterea particularităţilor psihologice individuale ale colegilor şi ale sale proprii);

- de evaluare emoţională (evaluarea accentuărilor de caracter, satisfacerea emoţională a relaţiilor interpersonale din cadrul grupului, condiţii de formare şi susţinere a prieteniei şi camaraderiei, retrăiri sincere şi conlucrare în procesul desfăşurării activităţilor comune);

- motivaţionali (necesităţi, tendinţe, idealurile comportamentului disciplinar, compatibilitatea de caractere din cadrul relaţiilor interpersonale a militarilor, puterea şi rezistenţa factorilor stimulatori a acţiunilor morale);

- de executare (deprinderi şi experienţă de conlucrare, comunicare, capacitate şi posibilitate de a încredinţa adecvat responsabilităţi în caz de succes sau insucces în executarea sarcinii puse, procedee pozitive de exprimare şi autoafirmare în grup).

Aceste trăsături individuale de personalitate în combinaţie cu particularităţile de caracter şi temperament ale militarilor formează conturul poziţiei militarului în ceea ce priveşte relaţiile cu camarazii de serviciu sau cu grupurile de militari. Poziţia militarului reprezintă un complex de sentimente, aprecieri, critici care sunt determinate de faptele şi calităţile prietenilor din colectiv. În caz de relaţii neregulamentare, poziţia militarului se realizează prin pregătirea sa psihologică de a construi relaţii şi a schimba comportamentul său în baza altui model.

Topologia acestei pregătiri este următoarea:

- ,,conformişti activi”, montaţi pentru adaptare la dictatura militarilor cu un termen mai mare de efectuare a serviciului militar. Aceşti militari conştient merg la satisfacerea diferitor necesităţi şi cereri ale militarilor cu termen mai mare şi îi informează despre comportamentul tinerilor ostaşi.

- ,,conformiştii pasivi”, militari orientaţi egoist care au o atitudine indiferentă faţă de consolidarea disciplinei militare, respinge activitatea în comun, evită conflictele în mod tăcut îndepărtează batjocura din adresa sa, nu manifestă activism în procesul de învăţare şi activitatea de zi cu zi

- militarii tipului ,,conflictual”, la ei în primele luni de serviciu se creează relaţii neprielnice cu militarii ce au un termen mai mare de serviciu. Printre ei pot să fie militari: cu direcţie pozitivă - se deosebesc prin activism şi conştientizarea scopului propus, rezistenţi în cadrul relaţiilor neregulamentare; direcţie negativă – comportamentul se caracterizează prin individualism, tendinţa de a-şi soluţiona problemele de sine stătător adesea în baza comportamentului desfrânat dobândit până la încorporare.

- militari a căror comportamente sunt influenţate de gândul permanent chinuitor al dorului de casă. De obicei aceste persoane pot fi uşor rănite, neechilibraţi, deseori închişi în sine şi foarte emotivi.

În rezultatul fixării unei sau altei topologii a comportamentului în relaţiile neregulamentare, se poate conştient de separat militarii cu un termen mai mare în ,,apropiaţi” şi ,,obijduiţi” iar în relaţii începe să funcţioneze principiul ,,împarte şi condu”: limitarea intenţionată a comunicării între tinerii ostaşi, limitarea primirii informaţiei sociale şi culturale utile pentru ei.

Funcţionarea fenomenelor social psihologice în combinaţie cu factorii individuali de personalitate fac ca relaţiile dintre militarii unităţilor nu pur şi simplu să încalce norma morală de comportare dar şi să se creează o substructură de relaţiilor. Astfel scade procesul de stimulare a relaţiilor morale dintre militari. Are loc destabilizarea întregului sistem de relaţii, iar relaţiile neregulamentare se manifestă sub diverse forme.