Metodă de consiliere - basmul terapeutic

Basmul cu mesaj terapeutic nu este un panaceu universal în psi¬hoterapia copilului. în puţine cazuri este suficient ca mijloc de rezolvare ter¬apeutică, Poate, şi se recomandă, să fie asociat cu alte tehnici. Pentru ca bas¬mul cu mesaj terapeutic să devină totuşi un punct central al efortului de vinde¬care, este absolut necesar să fie folosit la timpul potrivit şi în forma (varianta) potrivită.

- Psihoterapeutul îşi începe demersul în general numai după ce are o informaţie anamnestică bună. In cazul utilizării basmului cu mesaj terapeutic, este absolut necesar să cunoaştem motivul consultaţiei psihologice, istoria cazu¬lui, a familiei, incidenţa tulburărilor psihice la radele apropiate, evenimentele principale, (mai ales traumele din viaţa copilului), descrierea cât mai amănunţită a simptomelor sale. Ar fi utilă inclusiv informaţia dintr-o caracterizare şcolară sau din oricare altă sursă pe care ne puterii baza.

- Se recomandă să investigăm tipul de simboluri si metafore, pe care le cunoaşte si le acceptă pacientul, conform educaţiei şi nivelului său de dez¬voltare. Testele proiective, cele grafice (Rorschach, respectiv desenul omuleţu¬lui, casei, pomului) sau visele, sunt utile înainte de introducerea basmelor, pen¬tru ca sondăm cu ajutorul lor nivelul subconştient căraia se adresează de fapt mesajul terapeutic. Aplicarea aceloraşi teste după introducerea basmelor, sem¬nalizează modificările produse şi devin astfel un mijloc de control al eficienţei.

- Basmele trebuie alese cu multă grijă, Abea după ce ne-am familiarizat cu întreaga colecţie (sau am învăţat-o pe de rost), suntem în măsură să alegem. poveştile care se potrivesc cel mai bine cazului, Dacă ne pripim, alegerea neadec-vată îl va determina pe copil să asculte fără interes,, să ignore relaţia cu terapeutul, sau sa se plictisească. Demersul terapeutic este astfel definitv compromis. Dimpotrivă, când alegerea a fost reuşită, pacientul doreşte curind sa asculte bas¬mul din nou, ori afirmă spontan că i-a plăcut. în asemenea situaţie anxietatea scade, iar copilul va cere să asculte basmul înainte de a adormi.

Un alt avantaj al alegerii corecte este că părintele care ascultă sau citeşte el însuşi basmul beneficiază la rândul său. Şi el simte uneori nevoia de a-şi fortifica eul Contextul neobişnuit, neaşteptat, mesajul deghizat, fantasticul în care situaţii fără ieşire primesc cele mai surprinzătoare rezolvări, diminuează şi la adult disfuncţiiie emoţionale şi ameliorează capacitatea de a-şi înţelege copilul cu mai multă flexibilitate. Totuşi ne putem aştepta ca uneori părintele să nu aibă capacitatea de a identifica şi de a recunoaşte calităţile terapeutice ale basmului. El va relata după un timp doar schimbările în simptomatologia copilului, fără să le pună pe seama terapiei.

Mesajele pozitive prezente în basme sunt utile tuturor membrilor de familie care-1 ascultă (mai ales mesajele de deschidere, de dragoste, de înţelegere, de încredere).

Trebuie semnalizat faptul că atunci când pacientul se află în plin eveniment traumatizant, basmele terapeutice sunt ineficiente. La fel se întâmplă în cazul copiilor enuretici, encopretici (cu excepţia situaţiei când aceste sufer¬inţe sunt consecinţe ale unor forme de comportament abuziv asupra copilului). încă nu avem suficiente date experimentale pentru a fi în măsură să precizăm toate tipurile de patologie în care mesajele terapeutice din basme nu sunt efi¬ciente.

-După ce am selecţionat setul de basme pe care le consideram adecvate, a doua piatra de încercare pentru terapeut este adaptarea anumitor ele¬mente flexibile la cazul concret. Basmele care sunt notate cu asterix îşi vor schimba chiar şi tilul, în funcţie de sexul copilului căruia îi sunt povestite.

Cunoaşterea amănunţită a datelor anamnestice (asupra cărora insistăm din

nou), permite modificarea detaliilor în aşa fel încât personajele basmului să aibă

însuşiri cât mai apropiate de cele cunoscute de copil; Astfel pesonajui principal

trebuie să aibă acelaăi sex cu pacientul, să existe aceiaăi anturaj familial, cu

aceleaăi păreri, înfăţişări ăi stil de a vorbi. Aproape fiecare caz solicită anumite

transformări. Realizarea lor conduce la oglindirea în simboluri şi metafore pro¬

prii, care să ceară cel mai mic efort de acceptare din partea pacientului. Ele con¬

stituie vehicolul optim pentru mesajul terapeutic. Pacientul va înţelege mai

uşor situaăii concrete de viaţă care nu i-au fost explicate niciodată. Datele din

testele proiective aplicate iniţial sunt o bună sursă de inspiraţie pentru aceste

transformări.

Este important ca pacientul să înţeleagă cuvintele folosite. Pentru copiii mai mari expresiile verbale simple pot fi înlocuite cu altele mai sofisti¬cate.

- Introducem basmele într-un mod, cât mai lejeră si directă: "Vreau sa-ţi spun o poveste despre (un iep«raş o prinţesă un băiat etc.) Mă interesează cum o să-ţi placă". Sau: "Am găsit câteva poveşti frumoase, care parcă îţi mângâie sufletul şi te ajută să te simţi, mai bine". Sau: "Ştiu că îţi plac poveştile frumoase. Am să-ţi spun câteva. Tu să mă ajuţi să o alegem pe cea mai fru¬moasă." Dacă suntem familiarizaţi cu toată colecţia de basme şi cu anamneză, vom reuşi sa prezentăm basmele în cea mai potrivită formulă de introducere.

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE PSIHOLOGIE SI STIINTELE EDUCATIEI

GRUPA: PE, 15481

ANUL: III