Tipologia constructivistă adaptativă a lui IP Pavlov fiziologistă tipul coleric flegmatic impulsiv

I. P. Pavlov, fiziolog rus a implicat prin cercetarile sale o noua forma explicativa a conduitelor, depasind evolutionismul morfologist si cel al mecanismelor interne, dominante, in tipologiile curente. Intr-un fel, Pavlov, a fost, ca si Corman, influentat de puternica difuzare a teoriei influentelor mediului, si de ideea rolului, foarte mare, al adaptarii, ca proces formativ. I. P. Pavlov (1848-1936) si-a facut studiile la Universitatea din Leningrad, Sectia de Istorie Naturala. Ajuns asistent al fiziologului Elia Tyson, a facut studii pe circulatia sangelui, si si-a sustinut doctoratul, in 1883, cu o teza de doctorat, asupra functiilor nervilor cardiaci. In 1884, a fost numit privat-docent. A obtinut o bursa in Germania, unde l-a cunoscut pe Karl Ludwig, la Leipzig, si pe Rudolf Heidenhain, la Breslau. In 1890, a acceptat un post de farmacologie la Universitatea din Tomsk, apoi la Academia Militara din Sfantul Petersburg, unde a predat, la inceput, fiziologia, si apoi a condus din 1924, pana la moarte, Catedra de Fiziologie a Institutului de Fiziologie a Academiei de Stiinte, din URSS si Statiei de Biologie, din Koultucki, care, a fost construita pentru el. In 1904, Pavlov a luat premiul Nobel de Fiziologie, pentru cercetarile efectuate pe digestie. Cu o cultura vasta, si foarte de actualitate, data fiind traversarea cunostintelor, din centrele de cercetare, prin care a trecut I. P. Pavlov, a fost influentat foarte mult de I. M. Secenov (1829-1905). Studiul digestiei l-a condus, spre cautarea rolului sistemului nervos, si apoi, la conturarea teoriei reflexelor conditionate, numite de el, reflexe psihice. Prin acestea, Pavlov a facut un important pas, in problemele obscure ale simbolisticii psihice, si ale suportului functional, efectuat de sistemul nervos central. In elaborarea acesteia, cercetarile sale, s-au efectuat pe caini, dar cu o foarte meticuloasa si continua atentie observativa asupra oamenilor. I. P. Pavlov a avut o echipa foarte activa. Curentul psihologic Behaviorist (protagonistul Watson) a preluat teoria R. C. (reflexelor conditionate), ca teorie explicativa a conduitelor. Prima data, I. P. Pavlov a extins teoria R. C., si asupra oamenilor, printr-o comunicare efectuata la Congresul International de Medicina de la Madrid (1903). Aceasta teorie sta la baza invatarii, a conduitelor rafinate si diversificate, prin nenumarati stimuli semnalizatori, ce constituie, de fapt, suportul adaptarii mijlocite, prin care, se realizeaza, o integrare, nu numai la conditiile mediului, ci si, la caracteristicile schimbarii lui. Lanturile de R. C., dar si de reflexe operationale (manifestate, prin gestica de solicitare a unui obiect, gest, aliment de catre subiectul aflat in cercetare), au avut, o foarte mare influenta, asupra dezvoltarii fiziologiei activitatii nervoase superioare si a modalitatilor acesteia de a actiona.

Operele complecte ale lui I. P. Pavlov au aparut in 1946, la Leningrad, dar au fost traduse in foarte numeroase limbi. In Romania, au ...