Gardner defineste inteligenta ca pe un mod de a rezolva probleme si de a dezvolta produse considerate valori de catre cel putin o cultura.
Piaget defineste inteligenta ca fiind o forma superioara de adaptare optima eficienta la situatii noi, problematice, prin restructurarea datelor experientei. Aceasta adaptare este rezultatul interdependentei dintre asimilarea informatii (experienta cognitiva anterioara) si acomodarea ( transformarea experientei cognitive).
Thurstone considera inteligenta ca pe un produs a sapte factori: fluenta verbala, intelegerea verbala, rationamentul, rapiditatea perceptiva, calculul numeric, memoria si vederea spatiala.
Teoria inteligentelor multiple ofera un numar mare de instrumente didactice, care pot fi utilizate in cadrul lectilor, centrarea instruirii pe elev.
Astfel: inteligenta ligvinstica este vizibila prin lecturi, folosirea cartilor, discutii in gupuri de orice marime, fise de lucru, povestiri, joc de roluri, memorare, lectura individuala.
Inteligenta logico- matematica asigura rezolvarea problemelor de matematica, jocuri logice, demonstratii stiintifice, clasificari, cuantificari si calcule.
Inteligenta spatiala are in vedere exercitii de gandire vizuala folosirea culorilor, povestiri in imagini, colaje, harti, diagrame, grafice, filme si fotografii.
Inteligenta kinestezica vizeaza miscarea creativa, mima, dramatizarea, folosirea limbajului corporal, exercitii de relaxare fizica.
Inteligenta muzicala pune accent pe folosirea muzicii de fond, ascultarea muzicii, analiza ei, murmurarea, crearea de melodii sau legarea acestora de concepte.
Inteligenta interpersonala are in vedere cooperarea in grup, implicarea in viata comunitatii , simulari, medierea de conflicte, predarea reciproca,
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
