Strategii de interogare a inculpatului

in stabilirea procedeelor tactice de efectuare a ascultarii, anchetatorului ii sunt de folos cunoasterea imprejurarilor in care a fost comisa infractiunea si date corecte privind invinuitul.

Tactica ascultarii invinuitului cuprinde metode si mijloace legale folosite in activitatea de ascultare, avand ca scop abtinerea unor declaratii veridice si complete care sa contribuie la aflarea adevarului si clarificarea tuturor aspectelor. in stabilirea tacticii de ascultare elementele de baza sunt dispozitii legale si reguli tactice de ordin criminalistic. Pentru ca tactica sa fie adecvata cauzei in speta este nevoie atat de adaptarea regulilor generale, cat si adaptarea la personalitatea persoanei ascultate si pozitia invinuitului.

Cele mai cunoscute procedee tactice uzitate de autoritatile judiciare sunt:

- Strategii de interogare vizand folosirea intrebarilor de detaliu;

- Strategii de interogare repetata;

- Strategii de interogare sistematica;

- Strategii de interogare incrucisata;

- Strategii de interogare vizand tactica complexului de vinovatie;

- Strategii de interogare vizand folosirea probelor de vinovatie;

- Strategia interogarii unui invinuit sau inculpat despre activitatea celorlalti participanti la comiterea infractiunii;

- Strategia interogarii vizand spargerea alibiului sau justificarea timpului critic;

- Strategii vizand interogatoriul psihanalitic.

Strategii de interogare vizand folosirea intrebarilor de detaliu

intrebarile de detaliu au un caracter limitat la amanunte prin care se urmareste obtinerea de explicatii care pot fi verificate (intrebari de precizare, completare, control) si se refera la imprejurarile in care a fost comisa fapta. Scopul utilizarii acestor intrebari este de a demonstra invinuitului netemeinicia sustinerilor sale si de a-l determina sa renunte la negarea faptelor. Practica atesta ca acest procedeu da rezultate bune in cazul invinuitilor recidivisti (infractori cu experienta) care, desi isi pregatesc atent declaratiile, comit totusi erori si inconsecvente logice si tocmai aceste aspecte trebuie exploatate, prin folosirea acestui gen de intrebari, pentru a determina furnizarea datelor necesare aflarii adevarului, colaborarea invinuitului, clarificarea problemelor cauzei. intrebarile de detaliu, impreuna cu alte procedee de ascultare, sunt folosite frecvent in cazul in care invinuitul face declaratii nesigure, contradictorii.

Strategii de interogare repetata

Procedeul consta in reaudieri ale invinuitului cu privire la aceleasi fapte, imprejurari, amanunte, la intervale diferite de timp. intre diversele declaratii ale invinuitului vor aparea, inevitabil, contraziceri, nepotriviri, cu toate incercarile de a reproduce datele relatate anterior, pentru ca detaliile nu vor putea fi puse la punct, nu vor putea fi repetate, cu toate pregatirile facute in acest sens de invinuit, demonstrandu-i-se, astfel, netemeinicia afirmatiilor pe care le-a facut anterior si putand fi determinat sa recunoasca adevarul.

Strategii de interogare sistematica

Procedeul se foloseste atat in cazul invinuitului sincer cu scopul de a-l ajuta sa lamureasca complet problematica cauzei (mai ales in cauzele complexe), cat si al celor nesinceri pentru a-i obliga sa dea explicatii logice si cronologice la toate aspectele invinuirii.

Pentru acest procedeu se folosesc intrebarile problema prin care se urmareste lamurirea unor aspecte ale activitatii ilicite desfasurate si anumite aspecte ale cauzei. Astfel, invinuitului i se solicita sa clarifice sistematic cum a conceput si pregatit infractiunea, persoanele care au participat si modul in care a actionat fiecare. Atunci cand cel ascultat a comis mai multe infractiuni, in raport cu personalitatea si psihologia acestuia, anchetatorul va stabili daca ascultarea va incepe in legatura cu infractiunea cea mai usoara sau cea mai grava. Cand exista mai multi invinuiti in cauza, fiecare trebuie ascultat atat cu privire la activitatea proprie, cat si separat, cu privire la activitatea fiecarui participant.

Strategii de interogare incrucisata

Scopul procedeului este de a invinge sistemul de aparare al invinuitului nesincer care se situeaza pe pozitia negarii totale a faptelor comise. Este un procedeu ofensiv si consta in ascultarea aceluiasi invinuit de catre doi sau mai multi anchetatori care s-au pregatit in mod special in acest scop si cunosc problemele cauzei in speta.

Procedeul are un anumit avantaj, dar si dezavantaje, avantajul constand in faptul ca invinuitului nu i se da posibilitatea sa-si pregateasca raspunsuri mincinoase, fiecare anchetator adreseaza intrebari alternativ, intr-un ritm sustinut, alert, iar dezavantajele se refera la derutarea persoanelor cu structura psihica slaba, incurcarea celui ascultat, anchetatorii insusi putandu-se incurca reciproc, mai ales atunci cand nu toti stapanesc perfect problema cauzei.

Strategii de interogare vizand tactica complexului de vinovatie

Procedeul consta in adresarea alternativa a intrebarilor cu continut de cuvinte afectogene (critice) privitoare la fapta si rezultatele ei si a intrebarilor care nu au legatura directa cu cauza. Pentru realizarea scopului (obtinerea unor declaratii sincere) trebuie observate atent reactiile invinuitului la diversele intrebari care ii sunt adresate, deoarece reusita procedeului nu depinde

Tudorel Butoi, Ioana Teodora Butoi - Psihologie judiciara - curs universitar, Editura Fundatia Romania de Maine, Bucuresti, 2006