Sexualitate la Vârsta a Treia

Previzualizare referat:

Extras din referat:

Viata persoanei umane nu reprezinta un „continuum". Ea este formata din etape succesive, bine configurate, cu caracteristici întrerupte de „momente de criza psiho-biologica", pregatind trecerea persoanei de la o etapa de vârsta a vietii, la alta. Tot acest ciclu se deruleaza între doua momente: nasterea si moartea individului.

Etapele vietii individuale sunt urmatoarele: momentul nasterii individului; copilaria; criza de evolutie (perioada pubertatii si adolescenta); vârsta adulta; criza de involutie (menopauza la femei si andropauza Ia barbati); involutia si vârsta a treia (batrânetea); perspectiva si momentul mortii individului.

Fiecareia dintre aceste etape de viata îi corespund anumite dimensiuni psihologice, sociale, morale etc. si, implicit, un anumit model de comportament psihosexual. Ne vom referi în continuare la aspectele legate de sexualitate la vârsta a treia.

Înca din perioada maturitatii, încep sa apara semne care anunta o schimbare a comportamentului sexual. Acestea sunt asociate, de obicei, cu o stare de anxietate difuza, în general, primele manifestari privesc libidoul si potenta sexuala a individului, directie în care se noteaza doua aspecte (A. Ellis si A. Abarbanel): o modificare a functiei reproducatoare; o schimbare a stimularii interesului individului pentru activitatea sexuala.

Cu toate acestea, si la vârsta a treia, glandele sexuale continua sa produca hormoni, dar aceasta activitate se diminueaza continuu. La barbati se instaleaza impotenta si scaderea considerabila a fertilitatii, pe când la femei, începând cu menopauza, dispare capacitatea reproductiva si o data cu aceasta asistam si la o scadere marcata a libidoului.

Dar ce este batrânetea de fapt? – se întreaba numerosi specialisti. Trebuie ea oare vazuta si interpretata, în principal, ca o uzura, o degradare generala si progresiva fizica si psihica a persoanei umane si în cadrul acestui proces sexualitatea trebuie sa ocupe un loc important?

Batrânetea nu este o boala. Ea trebuie considerata la fel cu celelalte etape ale vietii individului. Acest aspect este esential în întelegerea aspectelor psihosexologiei la vârsta a treia.

Ch. Miller realizeaza o interesanta analiza sintetica a psihologiei si psihopatologiei vârstei a treia, la care vom face referinta în cele ce urmeaza.

Omul care îmbatrâneste se caracterizeaza, în primul rând, printr-un proces de încetinire, de lentoare generala legata de o scadere a vitalitatii. Lentoarea este probabil fenomenul cel mai caracteristic legat, în mod direct, de procesele biologice de îmbatrânire.

Pe plan psihologic se constata, în acelasi timp, o transformare a personalitatii de la extraversie catre introversie. Gândirea creatoare diminueaza, concomitent cu capacitatea de învatare. Motivatiile devin monotone. Dispare capacitatea de concentrare de lunga durata asupra unui subiect. Emotivitatea si afectivitatea încep sa slabeasca. Apar o stare de apatie, labilitatea emotionala si îngustarea egocentrica a preocuparilor individuale.

În prezenta unor situatii noi de viata, persoana va actiona într-o maniera rigida si stereotipa. Se accentueaza particularitatile de caracter, prin aparitia unor aspecte noi care s-au aflat pâna atunci în stare latenta.

Un loc important în psihologia vârstei a treia îl ocupa atitudinea subiectiva a individului fata de propria sa situatie ca persoana în viata, în general, persoanele în vârsta sunt deosebit de îngrijorate de perspectiva sau de prezenta infirmitatilor lor fizice, de diminuarea fortelor fizice si a capacitatilor intelectuale, în primul rând a functiei mnezice. Toti acuza o „schimbare" pe care o resimt ca pe o povara. Se izoleaza de lume, de societate si se simt chiar marginalizati sau exclusi, în sensul acesta se poate spune, fara sa comitem o eroare, ca batrânetea antreneaza un anumit „complex de izolare-inferioritate" al persoanei.

Sunt însa si situatii în care batrânetea este resimtita ca o stare pozitiva si ca un atribut valoric al personalitatii. Faptele lipsite de importanta, neesentiale, sunt date la o parte, individul se concentreaza asupra esentialului, dezvoltându-se capacitatea de sinteza si vederea de ansamblu. Evocarea vechilor amintiri procura o placere interioara si o afirmare a realitatii de sine.

Desi recunoaste existenta unor fenomene negative, ca: oboseala progresiva, scaderea concentrarii si a memoriei, C. von Monakow considera ca individul nu trebuie sa cada prada depresiei si sentimentului de inferioritate.

E. Minkowski noteaza ca la batrâni se poate vorbi înca de posibilitatea de creatie si de o anumita capacitate de adaptare la situatiile noi ale vietii traite.

Batrânetea este, incontestabil, o etapa a vietii, o schimbare a regimului psiho-biologic în sens involutiv. Ea este la fel de zgomotoasa si capricioasa ca si adolescenta, fiind brazdata de crize, drame, angoase, întrebari, nelinisti. Dar, pe când adolescenta se proiecteaza în viitor, ca o perspectiva, batrânetea se întoarce catre trecut pe care-l contempla. Din acest motiv, credem ca nu gresim daca afirmam ca batrânetea este o adolescenta pe dos.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Sexualitate la Varsta a Treia.doc
Alte informații:
Tipuri fișiere:
doc
Nota:
7/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
9 pagini
Imagini extrase:
9 imagini
Nr cuvinte:
3 572 cuvinte
Nr caractere:
17 876 caractere
Marime:
15.70KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Psihologie
Predat:
la facultate
Materie:
Psihologie
Profesorului:
Mona Vintila
Sus!