Raport practică de specialitate - Grădinița nr. 19, Sibiu

1. Descrierea instituţiei în care s-a desfăşurat practica psihologică

Mi-am efectuat practica de specialitate în cadrul Grădiniţei nr.19, din Sibiu, str. Kiev nr.17.

Clădirea în care-şi desfăşoară activitatea grădiniţa, a fost construită în anul 1895, de către comunitatea săsească. Construcţia a avut de-alungul timpului diferite destinaţii, cum ar fi: locuinţe ale personalului didactic al şcolilor comunităţii germane, internat de fete, iar o perioadă de timp a purtat şi numele de “Căminul Elena Pavel”.

În anul 1965 a primit denumirea actuală: Grădiniţa cu program prelungit nr. 19.

1.1.Misiunea şi organizarea instituţiei, personalul încadrat

Misiunea Învăţământului Preşcolar – fie el de stat sau particular - este să asigure „dezvoltarea liberă, integrală şi armonioasă a personalităţii copilului potrivit ritmului propriu şi trebuinţelor sale, sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia.”(O.M. nr. 4464/07.09.2000).

„Învăţământul preşcolar se organizează în grădiniţe de copii şi cuprinde preşcolari cu vârste între 3 şi 6/7 ani. Grădiniţele de copii sunt înfiinţate/desfiinţate numai de către inspectoratele şcolare judeţene. Agenţii economici, persoane juridice, precum şi persoanele fizice pot înfiinţa grădiniţe în condiţiile prevăzute de lege, cu acordul inspectoratelor şcolare.”(Art. 19 al O.M. nr. 4464/07.09.2000).

Învăţământul preşcolar, conform legislaţiei în vigoare în România, este organizat în baza principiilor democratice a drepturilor tuturor copiilor la protecţie şi educaţie, fără criterii discriminatorii, el adresându-se inclusiv celor cu cerinţe educative speciale, care au nevoie de recuperare şi de integrare.

Art. 15 din O.M. nr. 4464/07.09.2000, descrie „principiile generale care stau la baza organizării şi funcţionării învăţământului preşcolar:

- principiul educaţiei globale şi individualizate,

- principiul asigurării integrale a drepturilor copilului,

- principiul asigurării serviciilor sociale pentru copiii aflaţi în situaţii speciale,

- principiul cooperării cu familia şi cu comunitatea locală,

- principiul asigurării respectului faţă de copil.”

În prezent Grădiniţa nr. 19 este condusă de dna Floarea Igna, şi are atât grădiniţă cu program scurt (cinci ore), cât şi program prelungit (zece ore), precum şi o grupă cu program alternativ de predare – Waldorf.

De asemenea - tot cu concursul conducerii instituţiei - am mai putut afla, că grădiniţa are cadre didactice calificate, şi absolvente a numeroase cursuri de formare şi perfecţionare profesională. Întreg personalul, atât cel didactic cât şi cel nedidactic este receptiv la nevoile grădiniţei, în special la cele ale copiilor.

1.2.Legislaţia ce stă la baza desfăşurării activităţii

În ţara noastră învăţământul preşcolar este subordonat Ministerului Educaţiei Naţionale, se organizează şi funcţionează în conformitate cu prevederile:

a).Legii învăţământului nr. 1/2011, Legea educaţiei naţionale;

b).Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Învăţământului Preşcolar, O.M. nr. 4464/07.09.2000, cu modificările şi completările ulterioare;

c).Ordinului nr. 3851/17.05.2010 cu privire la aprobarea Reperelor Fundamentale în Învăţarea şi Dezvoltarea Timpurie a copilului de la naştere la 7 ani;

d). Ordinului nr. 3850/17.05.2010 pentru aprobarea Standardelor privind materialele de predare-învăţare în educaţia timpurie şi a Normativului de dotare minimală pentru serviciile de educaţie timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani;

e).Legii 223/2008 privind susţinerea învăţământului preşcolar;

e).Regulamentului Învăţământului particular, cu modificările şi completările ulterioare.

1.3. Modalităţile de lucru

Stagiul meu de practică s-a bazat pe observaţie, pe comunicare şi pe asistarea la anumite activităţi şi jocuri având rol psiho-pedagogic. Ca urmare a acestora:

- am luat la cunoştinţă funcţiile şi relaţiile pe care trebuie să le aibă şi să le desfăşoare educatorul,

- am asistat la programul de activităţi al grupei mijlocii, numărul copiilor prezenţi variind între 19-26,

- am observat comportamentul acestora în timpul desfăşurării diferitelor activităţi din orar,

- am avut ca obiectiv întocmirea unei fişe de observaţie a unui preşcolar din grupa mijlocie.

Observaţia este o metodă descriptivă de culegere a datelor care presupune accesul direct la subiectul/obiectul cercetat. Ea este utilizată cel mai frecvent în combinaţie cu alte metode de cercetare (interviul, studiul de caz, analiza produselor activităţii şi studiul documentelor etc.).

În literatura de specialitate sunt descrise mai multe tipuri de observaţie, clasificate în funcţie de gradul de intenţionalitate, participare sau implicare a cercetătorului, modul de înregistrare a datelor, comportamentul de observat / măsurat etc.