Problema productivității celor două forme ale memorării - incidentală și intențională

I. REZUMAT

Studiul prezent isi propune sa abordeze experimental problema productivitatii celor doua forme ale memorarii - incidentala si intentionala. Care este mai productiva, mai eficienta? s-au intrebat psihologii. Cercetarile diverse efectuate de o serie de psihologi precum Binet, Jenkins, Mandler, Gleitman si Gillette au condus la ideea superioritatii memorarii intentionale fata de cea incidentala. Studiile si investigatiile ulterioare au evidentiat insa ca memoria incidentala poate fi loa fel de productiva ca si cea intentionala.

IPOTEZA CERCETARII

Memorarea incidentala este la fel de productiva ca memorarea intentionala.

IPOTEZA NULA :

Memorarea incidentala este la fel de productiva ca memorarea intentionala.

VARIABILE:

VD - numarul de itemi reprodusi corect

VI - tipul de memorare, tipul de sarcina, instructajul, complexitatea sarcinii.

SUBIECTII :

Elevi ai clasei a-II-a si ai clasei a-IV-a. Numarul lor este de 21 ( pentru fiecare clasa).Ei au fost impartiti in grup experimental si grup de control. Grupul experimental se afla in situatia de memorare incidentala, iar grupul de control se afla in situatia de memorare intentionala.

PROCEDURA

Subiectii din primul grup au fost divizati in doua subgrupuri, fiecare avand de realizat sarcini diferite. Primul subgrup experimental trebuia sa depisteze literele I si H in cuvintele dintr-o lista ( sarcina nonsemantica ), iar cel de al doilea caracterul agreabil sau dezagreabil al cuvintelor (sarcina semantica ).

Nici unul din ele nu a fost insa avertizat co-ulterior i se va administra o sarcina mnezica. Spre deosebire de acestea, grupul de control a primit de la inceput consemnul memorarii intentionale a cuvintelor cu care lucra.

INSTRUMENTARE

Fise individuale ( fise-stimul si fise-raspuns )

REZULTATE

Rezultatele obtinute arata ca subiectii care au efectuat o sarcina de orientare semanticain conditiile memorarii incidentale au retinut aproximativ acelasi numar de cuvinte ca si cei care se aflau in conditiile memorarii intentionale.

CONCLUZIA

Memorarea incidentala poate fi la fel de productiva ca memorarea intantionala, ceea ce conteaza fiind de fapt gradul de implicare a subiectului in activitate.

II. DEFINITIA SI CARACTERIZAREA GENERALA A MEMORIEI

Prin procesele senzoriale de cunoastere, omul are posibilitatea sa traiasca, mai ales in prezent, sa reflecte acele insusiri ale obiectelor care actioneaza nemijlocit, "aici" si "acum", asupra organelor de simt. Impresiile, imaginile, gandurile, emotiile nu se pierd insa, nu se "volatilizeaza" fara a lasa nici o urma pe creier, dimpotriva ele "dispar", se sedimanteaza, se cristalizeaza, pentru ca mai apoi sa fie scoase la lumina si refolosite, contribuind in felul acesta la amplificarea continutului vietii psihice, la desfasurarea normala si eficienta a activitatii umane. Omul, pe langa multe alte capacitatii de care dispune (a simti, gandi, dori, vorbi etc.), o poseda si pe aceea de a retine, conserva si reutiliza propia sa experienta. Acest lucru este realizat cu ajutorul memoriei.

Memoria este procesul psihic de intiparire, stocarea (depozitare) si reactualizare a informatiilor.

Memoria sta la baza edificiului si functionarii intregului sistem psihic, asigurand elaborarea si perpetuarea in timp a tuturor structurilor cognitive, afective, motivationale si acumularea, organizarea si folosirea experientei teoretice si practice. Datorita memoriei dobandim constiinta "cunoscutului", "traitului", a continuitatii si identitatii noastre in timp, a propiei noastre istorii, a legaturii prezentului cu trecutul.