Modelul psihoeducațional în terapie șl consiliere

Astazi, un numar tot mai mare de psihologi se ocupa de punerea la punct a unor strategii psihologice care sa contribuie la sanatatea mintala a oamenilor, sa imbunatateasca ceea ce numim calitatea vietii umane. Se pun la punct tot mai multe programe de sanatate mintala, accentul deplasandu-se de la psihoterapie la consilierea psihologica. Lavson (1984) arata ca aceasta orientare este ilustrata de un vechi proverb chinez: Daca dai unui om un peste, ii asiguri o masa, daca-l inveti sa pescuiasca el va putea sa-si procure hrana pentru tot restul vietii.

Acest proverb reprezinta esenta programelor care presupun invatarea unor deprinderi de a face fata problemelor vietii.

Aceste deprinderi ii ajuta pe oameni sa-si conduca mai bine propria viati si sa-i ajute pe ceilalti mai eficient.

In 1964, Hobbs vorbea de cea de-a treia revolutie in domeniul sanatatii mintale, revolutie caracterizata prin deplasarea accent de la problemele clinice spre cele legate de sanatatea mintala si educarea populatiei in aceasta directie, de la strategiile reparatorii (psihoterapie, chimioterapie), spre cele preventive, menite sa-i inarmeze pe oameni cu deprinderi care sa le garanteze sanatatea psihica si abilitatea de a face fata stresului.

Programele de formare a deprinderilor de sanatate mintala variaza de la simple casete audio si video, manuale si instructiuni referitoare la relatiile interpersonale, la cultura empatiei, la rezolvarea unor probleme personale.

Astfel, principiile psihologice se transforma in deprinderi de viata de a face fata stresului, care se pot invata. Invatarea acestor deprinderi de viata a constituit subiectul unor numeroase programe de cercetare in S. U. A. si Canada. Atentia cercetatorilor fata de acest gen de probleme a aparut dm necesitatea de a gasi solutii la criza morala si alienarea de care sufera multi oameni din societatile de consum.

Rogers vorbeste despre revolutia linistita prin care intelege ca tot mai multi oameni au tendinta de a-si lua propriul destin in mana, de a-si controla corpul si mintea, de a-si rezolva propriile probleme.

32 de experti americani au fost intrebati cum prevad viitorul psihoterapiei.

Raspunsul unanim a fost cresterea interesului si accentului pentru autodeterminare in psihoterapie, ceea ce inseamna cresterea popularitatii metodelor de automodificare, a grupurilor de autoajutorare, a procedeelor de autoreglare (insusirea unor deprinderi de comunicare, de modificare a comportamentului, de deconditionare biofeedback, relaxare, imaginatie dirijata etc.) Deci in cadrul acestui demers clientul trebuie sa invete sa stea pe propriile lui picioare si e responsabil de propria insanatosire, iar psihoterapeutul este un fel de profesor care il invata ce trebuie sa faca pentru a-si dobandi, pastra sau imbunatati sanatatea mentala.

Dupa datele Institutului National de Sanatate Mintala din S. U. A. 15% (32 milioane) din populatie sufera de tulburari psihice serioase si doar 3% (6, 5 milioane de ...