Stim ca, fata de scoala unde invatarea este forma dominanta, in gradinita acesta este inlocuita cu jocul. Acesta este baza conceperii intregii activitati intructiv-educative. Fara joc nu se poate ajunge la o finalitate reala.Insa incepand cu grupa mare pregatitoare si pana la clasa a IV-A se foloseste jocul didactic.
Jocul didactic ajuta la instruirea copiilor, le consolideaza si le precizeaza cunostinte despre lumea inconjuratoare. Ele imbina armonios elementele instructive si exercitiul cu elementele distractive. Voi vorbi mai mult in capitolul II al referatului despre joc in invatamantul primar.
In capitolul III, dupa paralela realizata in capitolul II cu privire la joc si educatie, voi vorbi despre interdependenta ceror doua concepte, despre mondul in care jocul ajuta copilul in a se educa.
Dupa J. Huizinga, jocul este o actiune specifica, incarcata de sensuri si tensiuni, intotdeauna desfasurata dupa regului acceptate de bunavoie si in afra sferei utilitatii sau necesitatii materiale, insotita de simtaminte de inaltare si de incordare, de voiosie si destindere.
Jocul nu este o actiune fara utilitate imediata, dar generatoare de distractie si reconfortare, de sentimente de placere si de bucurie. Datorita spontaneitatii, jocul reclama o imbinare armonioasa intre cerintele situatiei de joc si aptitudinile celor care se joaca.
Chateau spune ca jocul ofera posibilitatea aparitiei unor potentialitati care se concretizeaza selectiv si apare ideea ca jocul este o pregatire pt munca. Leontiev sustine ca jocul este o modalitate de exprimare a vietii psihice mai ales la varsta prescolara de exercitare a personalitatii : originea jocului rezulta din decalajul dintre cerintele mediului extern si posibilitatiule copilului.
Jocul ca activitate didactica specifica, indeplineste multiple functii : de distractie, de creativitate in conformitate cu varsta, in final de modelare si formare a personalitatii copiilor. Incorporate in activitatile didactice, elementele de joc imprima un caracter mai viu si mai atragator, aduc varietate si o stare de buna dispozitie, de veselie, de destindere. Prevenind aparitia oboselii.
In procesele de interactiune din cadrul jocului au loc procese de invatare, importante pentru dezvoltarea sociala, cognitiva si psihomotorie. Jocul pleaca de la ideea ca are un scop, dar este deschis modificariloe, finalul sau nefiind previzibil. Nivelul jocului exprima nivelul dezvoltarii psihice a copilului, dar jocul este si un stimulator principal al dezvoltarii psihice, confirmand si prin acceasta locul lui fundamental in viata prescolarului.
Psihologia copilului ofera tabloul general al fiecarei varste si metodele de investigare biopsihica. Numai practica organizata pe baze stiintifice da posibilitatea sa se compare rezultatele obtinute, in cadrul real al evolutiei copilului. Invatatorul abilitat stie ca nu se poate bizui numai pe specificul unei singure metode. El va imbina, in primul rand, observarea conduitei generale a copilului cu metoda biografica.
Metoda biografica dobandeste mai multa insemnatate catre sfarsitul clasei a treia - a patra, cand personalitatea copilului a prins contur semnificativ si evenimentele din viata personala au avut un anume impact asupra evolutiei sale.
Scolaritatea mica sau cea de-a treia copilarie, coincide cu durata.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
