Abstract: Pot starile temporare sa influenteze tendința oamenilor de a da vina pe victime pentru evenimente negative nemeritate? Bazat pe studii despre efectul lumii drepte si teorii recente despre afectivitate, acest experiment a prezis si a descoperit ca starile pozitive au scazut, iar cele negative au crescut motivatia oamenilor de a invinovati victime nevinovate pentru nenorocirile lor. Participantilor (N=70) li s-au indus stari pozitive si stari negative prin intermediul vizionarii unor filme, iar ulterior au citit un articol de presa in care se descria un atac aleatoriu asupra unui coleg student (membru intra-grup) sau a unui angajat (membru din afara grupului). Reactiile lor au fost evaluate tinand cont de trei variabile: atribuirea responsabilitatii, disocierea fata de victima si evaluari ale caracterului.Starile pozitive au redus, iar cele negative au crescut tendinta de a invinovati victima, iar victimele intra-grup au fost invinovatite mai mult decat cele din afara grupului. Aceste rezultate sunt discutate in termeni de teorii recente ale afectivitatii si motivatiei, iar implicatiile lor in evaluarile sociale din viata de zi cu zi sunt luate in considerare.
Introducere
Este lumea un loc drept? Desi toti am prefera sa credem asa, credinta noastra intr-o lume dreapta si predictibila este pusa la incercare deseori de stiri despre cum oameni nevinovati ar putea suferi nenorociri cumplite. Conform literaturii fascinante despre "efectul lumii drepte", oamenii fac fata unor astfel de informatii alarmante , in mod paradoxal, prin blamarea victimelor nevinovate pentru nenorocirile lor (Lerner & Simmons, 1966; Lerner,
1980). Desi este foarte probabil ca afectivitatea sa joace un rol important in cognitia motivata in general,si in "efectul lumii drepte" in particular (Lerner, Goldberg, & Tetlock, 1998; Thornton, 1984), nu a existat pana acum un studiu despre cum statile negative sau pozitive pre-existente pot influenta motivatia de a invinovati victima. Acest experiment isi propune sa demonstreze ca dispozitia pozitiva poate reduce, iar cea negativa poate creste tendinta de a invinovati victimele pentru nenorocirile lor.
Efectul lumii drepte
Desi termenul de "victima" implica faptul ca o persoana nevinovata sufera o urmare negativa, ideea ca nenorocirile sunt legate in mod cauzal de faptele din trecut ale unei anumite persoane, a fost dominanta in rationarea intuitiva si in teoretizarea religioasa si morala. Lerner (1980) a propus prima explicatie psihologica pentru efectul aparent irational al invinovatirii victimei, sugerand ca oamenii poseda o nevoie de baza de a crede ca lumea este un loc drept si ca oamenii primesc rezultatele pe care le merita. Dovezi care pun la incercare viziunea asupra unei lumi drepte - spre exemplu, cum ca persoane nevinovate sunt victimizate - constituie o profunda amenintare psihologica fata de aceasta credinta. Strategii motivationale defensive, cum ar fi invinovatirea victimei, pot ajuta la refacerea unui simt al justitiei si al predictibilitatii viziunii despre lume a cuiva. Prin invinovatirea victimei, o persoana anume poate, de asemenea, sa isi apere credinta pretioasa in stapanirea individuala, reasigurandu-se pe sine ca sta in puterea ei sa evite nenorociri similare printr-un altfel de comportament.
Cateva strategii motivationale de conservare a simtului justitiei au fost identificate in literatura de specialitate, cum ar fi atribuirea interna a responsabilitatii (catre victima), disocierea fata de victima, si formarea evaluarilor negative despre caracterul victimei (pentru un rezumat, vezi Hafer & Begue, 2005 ). Vom arunca o privire asupra tuturor dintre cele trei strategii, iar pentru scopurile noastre, termenul de "invinovatire" va fi folosit pentru a ne referi la toate cele trei dintre strategiile de conservare a simtului justitiei.
Universitatea Alexandru Ioan Cuza
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
