Inconstientul colectiv, strat al Psyche alcatuit dintr-o serie de continuturi impersonale, posibilitati congenitale de functionare a psihicului in general, constand in primul rand din structura ereditara a creierului, reprezentata de ,,conexiuni mitologice", de motive si imagini care se reproduc fara incetare la toti oamenii, in afara traditiei sau a migratiei istorice. Acest strat abisal al inconstientului nu este numai general uman, ci si general animal, sediu al arhetipurilor,al Sinelui. ,,Sinele individual -- spune Jung -- este parte,portiune sau reprezentant al unui fel de flux psihologic care exista pretutindeni si in toate fiintele, cu nuante particulare, si care renaste mereu cu fiece fiinta.
Viziunea lui Jung cu privire la inconstient este mai pozitiva decat aceea care vede in acesta un simplu depozit a orice este inadmisibil, a orice este infantil -- ba chiar animal --in noi insine, a tot ceea ce dorim sa dam uitarii. Aceste lucruri, e adevarat, au devenit inconstiente, iar mare parte din ceea ce apare in constiinta este haotic si inform, dar inconstientul este matricea constiintei si in el sunt de gasit germenii unor noi posibilitati de viata. Latura constienta a psihicului ar putea fi comparata cu o insula care se ridica din mare, careia ii vedem numai partea de deasupra apei, pe cand un domeniu necunoscut mult mai vast se intinde dedesubt, acesta putand fi asemuit cu inconstientul.
Insula este Eul, cunoasterea, acel ,,eu" care voieste, centrul constiintei. Dar ceea ce apartine constiintei, ceea ce cunosc despre mine si despre lume si pot directiona si controla nu este pe deplin constient in permanenta. Uit sau reprim ceea ce nu-mi place sau ceea ce nu este socialmente acceptabil.
Refulare inseamna o mai mult sau mai putin deliberata si continua retragere a atentiei, asa incatideea, sentimentul, intamplarea sortite reprimarii sunt in cele din urma expulzate din constiinta si suntem incapabili sa ni le reamintim.
Suprimarea -- care este uneori confundata cu refularea -- este necesara retragere a atentiei de la unele lucruri, asa incat putem fi atenti la altele, dar in acest caz ele pot fi reamintite dupa vrere. Am, de asemenea, perceptii senzoriale insuficient de puternice ca sa ajunga la constiinta si traiesc multe lucruri doar partial intelese sau de care nu devin pe deplin constient. Aceste perceptii subliminale, laolalta cu amintirile reprimate sau uitate, alcatuiesc un fel de tara a umbrelor care se intinde intre Eu si inconstient si care poate -- de fapt ar trebui --sa apartina Eului; dar, ca sa recurgem la alta metafora, aceasta este o tara care nu este mereu acoperita de mare si care poate fi recuperata. Jung numeste aceasta tara a umbrelor inconstient personal, ca sa-1 distinga de inconstientul colectiv, prin care el desemneaza acea latura a psihicului care este inconstienta in deplinul sens al termenului.
Inconstientul personal apartine individului; el este format din impulsiile si dorintele sale infantile refulate, din perceptii subliminale si dintr-o puzderie de trairi uitate; acest inconstient ii apartine doar siesi.
Amintirile din inconstientul personal, desi nu se gasesc cu totul sub controlul vointei, pot, atunci cand refularea slabeste (ca, de exemplu, in somn) sa fie rechemate; uneori ele revin din proprie initiativa; cateodata o asociatie intamplatoare sau un soc le va scoate la lumina; alteori apar oarecum deghizate in vise si fantazari; alteori, indeosebi daca provoaca perturbatii, ca in nevroza, ele trebuie ,,dezgropate".
Metoda lui Jung de a ajunge la aceste amintiri este analitica si va fi discutata mai tarziu ceva mai detaliat. In stadiile de inceput ale operei sale el utiliza ceea ce este cunoscut drept ,,teste de asociatie" spre a ajunge la aceste amintiri. Testele de asociatie au dezvaluit o particularitate a structurii psihice, anume tendinta ideilor de a se asocia in jurul unor nuclee de baza; aceste idei asociate -- colorate afectiv -- Jung le-a numit complexe.
Inconstientul colectiv este un strat mai adanc al inconstientului decat inconstientul personal; el este substanta necunoscuta din care apare constiinta noastra. Putem deduce existenta sa in parte din observarea comportamentului instinctiv, instinctele fiind definite drept impulsuri la actiune fara motivatie constienta, sau, mai precis --deoarece exista multe actiuni motivate in mod inconstient care sunt cu totul personale si abia daca merita sa fie numite instinctive --, o actiune instinctiva este mostenita si inconstienta si are loc ,,in mod uniform si cu regularitate". Instinctele sunt, in general, recunoscute; dar nu tot asa stau lucrurile cu faptul ca, atunci cand suntem obligati sa ne asiguram in linii mari actiunea in circumstante specifice, sesizam si traim viata intr-un fel care a fost determinat de istoria noastra. Prin aceasta Jung nu vrea sa spuna ca experienta ca atare este mostenita, ci mai degraba ca creierul insusi a fost modelat si influentat de experientele din trecutul indepartat al umanitatii. Dar, ,,desi mostenirea noastra consta din circuite fiziologice, totusi aceste circuite au fost trasate de procese mentale ale stramosilor nostri. Daca ele ajungeau din nou la constiinta in cazul individului, nu o puteau face decat in forma altor procese mentale; si desi aceste procese pot deveni constiente doar prin experienta individuala si, drept urmare, apar ca achizitii individuale, ele sunt cu toate acestea urme preexistente care sunt pur si simplu <<implinite>> de experienta individuala. Probabil ca orice traire <<impresionanta>> este tocmai o astfel de iruptie intr-o veche matca in prealabil inconstienta". Aceasta tendinta, am putea spune aceasta necesitate de a sesiza si trai viata intr-un mod conditionat de istoria trecuta a umanitatii, Jung o numeste arhetipala, iar arhetipurile sunt ,,forme innascute, a priori, de <<intuitie>>... de perceptie si aprehensiune... intocmai dupa cum instinctele il incita pe om la un mod de existenta specific uman, tot asa arhetipurile forteaza caile sale de perceptie si intelegere in tipare specific umane".
1. Cuvantul inainte al lui Jung la cartea Jolandei Jacobi The Psychology Of C.G. Jung, New Haven and London, 1962.
2 Tipuri de activitate nervoasa superioara la om, Paul Popescu-Neveanu, Editura Academiei, Bucuresti, 1961
3 Istoria universala a psihologiei, Ion Manzat,Bucuresti,1994
4 The Psychological Foundations of Beliefs in Spirits (C.W.. voi. 8.)
5 Instinct and the Unconscious (C.W., voi. 8, paragr. 265).
6 Lucien Levy-Bruhl (1857-1939), Functiile mintale in societatile inferioare (1910) si Mentalitatea primitiva (1922). (Nota trad.)
7 Before Philosophyde Henri Frankfort et alii (Pelican Books, 1949).
8 Fundamentele Psihologiei, Mihai Golu,Editura Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2003
9. Introducere in psihologie, Mielu Zlate, Editura Polirom, 2003
10. Introducere in Psihologia lui C.G. Jung, Frieda Fordham, Editura IRI,1998
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
