Numeroase cazuri de uitare a informatiilor din memorie rezulta mai degraba dintr-o pierdere a accesului la informatie, decat dintr-o pierdere a informatiei in sine. O memorie saraca adeseori reflecta un esec de reactualizare si nu unul de stocaj. Se observa ca acest lucru difera in cazul memoriei de scurta durata, unde uitarea este rezultatul depasirii capacitatii de stocare, in timp ce reactualizarea este lipsita de eroare. ) A incerca sa reactualizezi un item din memoria de lunga durata este ca si cum ai incerca sa gasesti o carte intr-o biblioteca mare. Faptul ca nu vei gasi cartea nu inseamna ca ea nu exista in biblioteca, ci poate ca o cauti intr-un loc gresit sau poate ca este pur si simplu inregistrata gresit, deci inaccesibila. In concluzie, cu cat sunt mai bune indiciile de reactualizare, cu atat este mai buna memoria. Acest principiu explica de ce in general avem rezultate mai bune la un test de recunoastere a unei informatii, decat in cazul unui test de reactualizare.
Performantele de reactualizare (reproducere si/sau recunoastere) sunt semnificativ mai ridicate daca starea neuropsihica din momentul invatarii este congruenta cu cea din momentul reactualizarii sau ecforarii. De pilda, itemii invatati in conditiile in care subiectii fumau marijuana au fost reamintiti mai bine daca, in momentul reproducerii, subiectii se aflau iarasi sub influenta drogului, decat daca erau intr-o stare de constiinta normala (Anderson, 1985). Materialul invatat intr-o anumita dispozitie afectiva poate fi reamintit mai acurat atunci cand subiectii se afla intr-o dispozitie afectiva similara (Bower, 1981). De pilda, pacientii maniaco-depresivi isi reamintesc mai bine continuturile invatate in faza maniacala, cand reproducerea se realizeaza tot pe un fond maniacal; materialul invatat in faza depresiva e reprodus mult mai corect la revenirea starii depresive. In mod analog, itemii invatati pe fondul consumului de alcool, sunt reamintiti mai corect intr-o stare bahica ulterioara, decat in stare de trezie (Eich, 1980) . Dintre factorii care pot afecta reactualizarea, cel mai important este interferenta. Daca asociem itemi diferiti cu acelasi idiciu, atunci cand vom incerca sa utilizam acel indiciu pentru a reactualiza unul dintre itemi, ceilalti itemi vor deveni active si vor interfera cu descoperirea tintei.
Putem sa ne gandim la continutul memoriei de scurta durata ca fiind tot ceea ce este activa in constiinta noastra. Intuitia ne arata ca accesul la aceasta informatie este imediat. Nu trebuie sa scotocesti dupa ea, aceasta este la indemana. Deci, reactualizarea nu depinde de numarul de itemi aflati in constiinta. Datele ne arata ca reactualizarea devine cu atat mai lenta, cu cat sunt mai multi itemi in memoria de scurta durata.
La descrierea stadiului de encodare a informatiilor operatiile executate in timpul encodarii (de exemplu, elaborarea) vor usura mai tarziu reactualizarea. Alti doi factori ai procesului de encodarea sporesc de asemenea sansele unei reactualizari ...
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.