Formă de deficientă mintală - Boala Alzheimer

Boala Alzheimer este cea mai comună dintr-un un grup mare de tulburări cunoscute sub numele de "demență". Este o boală ireversibilă a creierului în care degenerarea progresivă a celulelor creierului determină capacitatea de gândire și memoria să se deterioreze. Boala Alzheimer afectează, de asemenea, comportamentul, starea de spirit și emoțiile și capacitatea de a efectua activități de zi cu zi.

În prezent, nu există nici un remediu pentru boala Alzheimer, dar există opțiuni de tratament și opțiuni de stil de viață care pot încetini progresia sa. De asemenea, urmărirea unor noi strategii de cercetare ar trebui să ajute într-o zi să restabilească unele funcții și memorie pierdute.

Boala Alzheimer progresează intre manifestarea timpurie, mijlocie și etapele târzii înainte de a ajunge la sfârșitul final al vieții. Cu toate acestea, identificarea trecerii de la o etapă la alta este adesea dificilă. Nu numai că boala progresează încet, dar simptomele aferente fiecărei etape tind să se suprapună, iar ordinea în care acestea apar și cât durează ultima variază de la persoană la persoană .

Durata după diagnostic este de obicei de la șapte la zece ani. Cu toate acestea, atunci când diagnosticul este întârziat, dacă persoana afectată nu reușește să vadă un medic de la debutul bolii durata este mai scurta chiar. În schimb, deoarece abilitatea de a diagnostica boala Alzheimer se îmbunătățește și oamenii devin mai dispuși să fie evaluați, timpii de supraviețuire după diagnostic se prelungesc.

Un procent mic de demențe este reversibil, apărând ca o dezvoltare secundară în condiții tratabile. Reacțiile toxice la medicamentele eliberate pe bază de rețetă sau la medicamentele contrare sunt cele mai frecvente cauze ale demenței reversibile. Altele includ deficiențe alimentare sau vitamine B12, infecții, tumori, alcoolism, stări inflamatorii, disfuncții hormonale, toxine de mediu, abuz de droguri și depresie .

Alzhimerul (AD) este unul dintre cele mai comune, dar foarte distructive sindroame neuropsihiatrice, a căror cauză este încă de descoperit. Caracteristica cea mai vizibilă a alzhimerului este dobândirea defectului cognitiv, marcat de pierderea memoriei .

În mulți ani de cercetări și etiologii de căutare disperată, sa dovedit că acest lucru poate fi doar un efect extern manifestat de cauza adevărată a bolii. De-a lungul timpului, constatările arată că pierderea memoriei se datorează regiuni ale creierului activ, pierderi active ale neuronului și scăderii numărului de sinapsă.

Această pierdere treptată duce la atrofia în masă a regiunilor afectate de inactivare aproape totală. Neuronii dezactivează și discrepanța sinapse este cauzată în continuare de un nivel mai scăzut al problemei organizației.

Placile amiloid și incurcările neurofibrilare sunt foarte prezente în țesutul cerebral al pacienților AD. Acestea se datorează tulburărilor mecanismelor moleculare. Eliminarea proteinelor, tulburările de activitate enzimatică sau chiar greșelile genetice de exprimare sau mutațiile genetice pot fi chei ale cauzei AD adevărate.

În timp ce mecanismele sale biochimice sunt bine documentate, cauza exactă a AD nu este încă cunoscută. Doar un procent mic (1-5%) dintre cazurile de AD este cu siguranță confirmat de o cauză genetică moleculară. Datorită acestui aspect, AD a fost clasificată la începutul AD (mutații genetice ereditare specifice mecanismelor AD) și AD cu debut tardiv (idiopatic, multifactorial și care apar frecvent după 70 de ani).

Cele mai bune intervenții disponibile în sprijinul pacienților cu AD rămân doar simptomatice. Acesta este motivul pentru care detectarea și diagnosticul în cercetarea clinică și tehnicile care utilizează imagistica creierului, markerii biochimici și genetici trebuie considerați ca instrumente pentru depistarea precoce a AD și cercetări ulterioare pentru o modalitate adecvată de prevenire a AD.

- Heuvel WJA van den, Santvoort MM van. Experienced discrimination amongst European old citizens. European Journal of Ageing. 2011 DOI 10.1007/s10433-011-0206-4.

- Şoitu D., Rebeleanu A.: Vulnerabilities of the socio-medical legal framework for the elderly, Revista de Asistenţă Socială , 2011, 3: 137-152.

- Teaster PB, Anetzberger GJ. Elder abuse in contemporary society: programs, policy, and politics. Journal of Elder Abuse and Neglect. 2010; 22: 3-5.

- Zamfirescu A., Capisizu A.,Omer I, Tăutu O., Romilă A., Petrovanu R.: Psycho-Geriatric evaluation to the Cognitive Impairments patients, Medical Practice Review, 2012,7, 4(28): 277-282.