Eșecul Școlar

Esecul scolar

Notiunea de esec scolar are sensuri diferite de la un sistem de invatamant la altul. Cateva din sensurile cele mai utiliziate sunt: abandonarea precoce a scolii, decalaj intre potentialul personal si rezultate, parasirea scolii fara o calificare, dificultati individuale de invatare, repetentie, analfabetism, incapacitate de a atinge obiectivele pedagogice, esecul la examenele finale. Se mentioneaza si existenta unui esec de tip cognitiv adica nerealizarea obiectivelor propuse si unul de tip necognitiv adica inadaptabilitatea copilului la exigentele scolare.

Elevii din clasele mici care au primit evaluare negativa asupra eforturilor lor din partea invatatorului vor interioriza aceste comentarii defavorabile, vor accepta insuccesul si este foarte probabil sa il reproduca si in alte situatii. Pentru parintii si elevii mai mari insuccesul este mai dramatic deoarece semnaleaza o potentiala incapacitate de a se realiza profesional, o situatie economica precara si un statut social inferior. Elevii cu nereusita scolara sunt marginalizati in grupul din care fac parte, iar imaginea de sine poate avea de suferit.

Riviere identifica o serie de indicatori ai esecului scolar pe care ii repartizeaza in trei categorii: indicatori proprii institutiei de invatamant unde intra rezultatele scazute obtinute la diverse examene si repetentia care poate semnifica o situatie de esec temporar. O alta categorie o reprezinta indicatorii externi institutiei scolare unde intra continuarea studiilor dupa terminare celor obligatorii, rata ridicata a somajului si rata analfabetismului. Iar ultima categorie este reprezentata de indicatori referitori la efectele esecului in plan individual unde intra rata de abandon scolar si absenteism si trairea subiectiva a esecului.

De Landsheere defineste esecul scolar astfel: "situatia in care un obiectiv educativ nu este atins". In unele tari repetarea anului scolar este considerata un mijloc pozitiv, de sprijinire a unui elev cu dificultati de invatare deoarece astfel el va atinge standardele minime de cunostinte necesare pentru a trece in urmatorul an si se va maturiza suficient pentru ca repetentia sa nu mai aiba loc. In alte tari precum Japonia sau tarile scandinave repetentia a fost desfiintata deoarece cei mai multi specialisti considera ca efectele pozitive produse de repetitia anului sunt mai putine decat efectele negative pe care le genereaza, putand provoca traume psiho-afective.

Cauzele esecului scolar

Exista o serie de pozitii teoretice pentru a explica cauzele esecului scolar:

Individualitatea elevului care este abordata din doua puncte de vedere : abordare genetica si abordare psiho-afectiva.

Abordarea genetica sustine ca esecul scolar este explicat de nivelul redus al inteligentei individului determinat de mostenirea genetica, de deficentele si tulburarile intelectuale sau psiho-senzoriale. Abordarea psiho-afectiva studiaza copilul in raport cu mediul familial si scolar si influentele pe care le au acestea in formarea personalitatii copilului. Etapele prin care trece copilul sunt: intrarea la gradinita, inceputul scolaritatii propru-zise, trecerea in invatamantul secundar si apoi in cel superior.

Handicapul socio-cultural

Orice investigatie a esecului scolar va face legatura intre frecventa acestuia si mediul socio-economic din care provine copilul. Un copil crescut intr-un mediu defavorizant nu poate indeplini cerintele scolare. Cultura familiei si atitudinea acesteia fata de scoala joaca un rol foarte important in dezvoltarea capacitatilor copilului. Precaritatea culturala poate provoca un retard al dezvoltarii intelectuale, care poate fi recuperat cu greu daca mediul este profund dezavantajat. Limbajul pe care il utilizeaza cei din familiile favorizate socio-cultural ii ofera elevului un debut promitator, de care cel din familiile defavorizare nu are parte. Pentru ca dezvoltarea intelectuala a copilului sa fie pozitiva copilul trebuie sa frecventeze diferite institutii culturale, sa citeasca carti, sa vizioneze emisiuni televizate, sa poarte discutii pe diferite teme. Un alt factor important al reusitei scolare il reprezinta starea economica buna a familiei astfel putand plati toate taxele scolare, carti, rechizite si avand siguranta continuarii studiilor. Copii din familiile sarace opteaza pentru studiile cele mai scurte posibile pentru a iesi cat mai repede cu o meserie pentru a se putea angaja. Aceste situatii de handicap socio-cultural au generat programe de educatie compensatorie si de remediere a situatiilor de deficit cultural al copilului.