Epuizarea emoțională - burnout

Previzualizare referat:

Extras din referat:

In sfarsit, cei mai multi au ajuns sa nu mai vada locul de munca asemenea unui cuib in care petrec mai multe ore si periodic primesc salariul. Trendul actual este de a avea cat mai multe activitati si de a castiga cat mai multi bani . Si asta nu e rau, doar ca una dintre consecintele asupra organismului o reprezinta stresul cronic, epuizarea totala, in termeni de specialitate „sindromul burnout“.

Implicarea intr-o activitate, intr-o profesie, este un proces evolutiv. Atat timp cat ii place ceea ce face, persoana este din ce in ce mai implicata, creativa, dornica de a obtine performante, performante ce se transforma apoi in beneficii financiare. Si totul se dezvolta ca o spirala: cu cat munceste mai mult (si eficient), cu atat primeste mai multibani , iar asta duce la imbunatatirea stilului de viata, la cresterea confortului, largirea orizontului, cheltuieli din ce in ce mai mari etc. si asa se ajunge la vorba: „Oricati bani ai avea nu-ti ajung“. Tot procesul de dezvoltare poate determina un stres constant distructiv asupra capacitatilor psihologice si fizice ale persoanei. Iar lucrurile evolueaza catre sindromul burnout (epuizare fizica, psihica, mentala totala). Sindromul apare ca urmare a factorilor ce tin de locul de munca, dar si a factorilor de personalitate. Daca, in urma cu mai multi ani, factorii stresanti erau: conditii grele de lucru, frig, birouri inghesuite si prost iluminate, acum vorbim despre competitivitate, accentul pus pe productivitate, program nenormat, munca de la birou continuata acasa etc. Acest din urma obicei afecteaza mult viata sociala si de familie a celui care-l „practica“.

Raspunsul organismului la stress

Efectul principal al stresului asupra organismului este de a semnala o situatie de pericol. In organism se produc foarte rapid schimbari fizice si psihice necesare determinarii unei reactii. Practic, se descarca instantaneu o cantitate de adrenalina care ajunge in maini sau picioare. Si daca in vremuri preistorice asta ajuta omul sa fuga (cand adrenalina ajungea in picioare) sau sa se lupte (cand ajungea in maini), acum reactia poate fi de a folosi mainile si picioarele pentru tot mai multe activitati: gesticulat, scris la calculator, munca fizica sau piciorul pe acceleratie sau pe frana etc. Alte schimbari sunt: cresterea ritmului cardiac ce duce la aprovizionarea suplimenatra cu sange a creierului si inimii, contractarea muschilor, cresterea nivelului de zahar pentru a alimenta energia. Toate acestea sunt efecte necesare protejarii organismului. Si totusi, stresul prelungit, folosirea in exces a acestor reactii este extrem de daunatoare si poate duce la: hipertensiune, accidente cerebrale, infarct, ulcer, dureri recurente de cap, cancer, alergii, astm, dureri de spate, artrita. Iar ca efecte psihice: afecteaza gandirea, provoaca stari de apatie, lipsa de energie, limiteaza exprimarea emotionala, afecteaza relatiile interumane, scade performanta si, in general, deterioreaza calitatea vietii.

Desigur, nu toti oamenii reactioneaza la fel in fata stresului. Reactia fiecaruia este influentata de perceptia sa asupra „pericolului“, adica asupra consecintelor pe care le vor suporta in cazul in care nu face fata solicitarilor. Daca o persoana considera ca neindeplinirea unei sarcini sau esecul nu-i afecteaza pozitia, atunci si efectul stresului asupra sa este mult diminuat. Daca insa persoana considera ca neindeplinirea unei sarcini ii afecteaza jobul, familia, statutul, atunci si efectul stresului va fi mai mare si de durata.

Subestimararea sau supraestimarea capacitatilor duc sigur la cresterea impactului negativ al stresului asupra organismului.

Dimensiunile sindromului burnout

Sindromul nu apare in urma unor traume sau evenimente socante, ci ca urmare a unor factori stresori cronici ce tin de locul de munca.

Sindromul are trei dimensiuni:

1. Depersonalizarea – persoana se distanteaza de ceilalti, pe care incepe sa-i vada impersonal;

2. Reducerea realizarilor personale;

3. Epuizare emotionala – persoana se simte golita de resurse emotionale personale si devine foarte vulnerabila la stresori. (Maslach&Jackson).

Totul incepe de la pierderea echilibrului intre solicitari primite si resursele proprii. De cele mai multe ori, persoana alege singura sa se supraresponsabilizeze din dorinta de a avea un statut mai bun, de a castiga mai bine sau pentru a evita alte sarcini importante ale vietii, cum ar fi relatia intima sau prietenii. Astfel, desi toti angajatii unei firme sunt expusi la aceiasi factori stresori, doar unii vor ajunge sa sufere de epuizare psihica si fizica, pentru ca doar unii folosesc supraangajarea ca scuza pentru a evita o relatie intima semnificativa sau relatii sociale. Iar acestea din urma sunt cele care ofera echilibrul. Multi nu pot opri munca, nu-si pot lua pauze pentru ca simt ca ar pierde tot ceea ce pana atunci au cladit. Si cu cat isi consolideaza o pozitie, cu atat se simt mai responsabilizati sa o pastreze. In cazul lor, orice schimbare in rutina zilnica produce o stare de nesiguranta si determina o acuta frica de esec. Astfel continua sa munceasca, sa se instraineze de oameni si sa fie tot mai absent.

Redobindirea echilibrului

Cei care sufera de sindromul burnout de obicei nu sunt constienti, nu-si pot evalua obiectiv implicarea in munca si neglijarea nevoilor personale si sociale. Avansarea, castigurile financiare tot mai bune, admiratia colegilor sau sefilor le dau senzatia ca sunt pe un drum bun. Starile tot mai dese de iritabilitate, reactiile necontrolate, ingrasarea sau slabirea, durerile acute sau starile de lesin pot totusi sa-i alerteze. O solutie la indemana ar fi scurtele vacante, iesirile de weekend. Acestea pot avea un efect mai bun asupra organismului decat o vacanta mai lunga urmata de o perioada mult mai lunga de stres. Si alte obiceiuri sanatoase pot reechilibra organismul: renuntarea la fumat, sportul, alegerea atenta a alimentatiei, cititul, vizionatul comediilor. Orcine poate sa-si rezerve periodic un moment de autoanaliza in care sa-si treaca in revista prioritatile si sa incerce sa-si surprinda convingerile gresite sau asteptarile nerealiste pe care le are de la locul de munca. Exemple de convingeri gresite ar putea fi: „Cu cat castig mai bine cu atat voi fi mai fericit, imi voi permite mai multe“ (obiceiurile sanatoase enumerate mai sus nu necesita prea multi bani), „Daca nu muncesc peste program nu voi fi remarcat“, „Daca nu sunt mereu in alerta risc sa pierd ocazii importante“, „Daca vreau ca un lucru sa iasa bine trebuie sa-l fac eu“ si tot asa.

Descarcă referat

Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.

Structură de fișiere:
  • Epuizarea Emotionala - Burnout.docx
Alte informații:
Tipuri fișiere:
docx
Nota:
8/10 (1 voturi)
Nr fișiere:
1 fisier
Pagini (total):
20 pagini
Imagini extrase:
20 imagini
Nr cuvinte:
7 033 cuvinte
Nr caractere:
39 016 caractere
Marime:
51.39KB (arhivat)
Publicat de:
NNT 1 P.
Nivel studiu:
Facultate
Tip document:
Referat
Domeniu:
Psihologie
Predat:
la facultate
Materie:
Psihologie
Profesorului:
Turchina Tatiana
Sus!