Din viața sentimentelor Pavelcu Vasile

Ce este un sentiment? A sti ce este un lucru, un fenomen, spun unii, inseamna a te pricepe in arta si stiinta de a-l construi, de a-l crea. A sti ce este un sentiment inseamna mai intai a-l trai. Pentru aceasta se cere sa deschizi ochii asupra lumii din jurul tau, asupra celor de langa tine, asupra celor ce te-au precedat si te vor urma; inseamna apoi sa te apleci atent asupra operelor oamenilor de stiinta, opere care iti vor precede marea bucurie de a-ti dezlega o parte din enigmele universului; inseamna a-ti indrepta pasii spre marii poeti ai umanitatii, spre celebrii romancieri si dramaturgi; mai inseamna sa patrunzi in misterele lumii formelor, a culorilor si a luminii; inseamna sa te lasi vrajit de armonia (si disonantele) lumii sonore Astfel, vei trai sentimente mari: sociale, morale, intelectuale, estetice. Dar nu este suficient. A sti mai inseamna a comunica, iar a comunica presupune aducerea la un nivel superior de constiinta o stare traita, simtita. In fine, daca vei reusi sa stapanesti arta de a crea sentimentele respective, atunci te poti declara multumit: stii, intr-o masura, ce este un sentiment.

Bine, dar am putea da o definitie a sentimentului? Sa nu ne surprinda intrebarea, fiindca adesea fenomenele sau situatiile cele mai clare in aparenta se dovedesc la analiza a fi obscure si uneori chiar inexistente. Exista oare (se intreaba psihologul francez Pierre Janet, in 1889 (un concept mai vag decat al emotiei si decat cel al emotivitatii?. Ne intrebam daca in timp de un secol si ceva de la acea data conceptul s-a mai precizat. Dupa cum e si firesc, raspunsul precis nu-l vom cauta in viata de toate zilele, in constiinta practica a omului.

Sensurile vietii cotidiene ne asigura un minimum de orientare in relatiile interindividuale; ele sunt prelucrate, slefuite, limpezite si ordonate de catre spiritul stiintific de descriere si clasificare.

Cu tote ca sentimentul, domeniul cel mai agitat si tumultos, cel mai viu si mai nobil al vietii psihice, a constituit pentru profan obiect de mare interes si un izvor de nenumarate surprize, nedumeriri si meditatii, iar pentru romancieri un inepuizabil rezervor de subiecte atragatoare, el a fost lasat multa vreme in sala de asteptare a laboratoarelor de psihologie.

Psihologia stiintifica a inceput prin a fi mai ales filozofica. Impulsul spre cercetarea aspectului fiziologic se datoreste mai ales psihologului american James si medicului danez Lange (1884), care au pus net problema prioritatii reactiei fiziologice, organice in complexul emotiei. Atentia psihologilor s-a fixat asupra intrebarii: Ce este primar, esential si ce este secundar si derivat, reactia fiziologica sau starea constienta a emotiei, expresia sau constiinta expresiei? Curentul biologic darvinist si cel psihofiziologic al lui James-Lange au creat impreuna un nou capitol in psihologie ace al expresiilor emotive.

Latura fenomenologica si constienta a emotiilor a progresat foarte putin comparativ cu cercetarile din domeniul ...