Dezvoltarea unor seturi de fotografii care redau expresii faciale

A existat o dezbatere care a avut ca tema identificarea expresiilor faciale care sunt variabile din punct de vedere cultural, dar si perceperea acestora.

Darwin (1872-1965) a fost cel care a propus faptul ca expresiile sunt ereditare, de aceea culturile diferite ar trebui sa reliefeze toate emotiile in moduri identice.

Dovezi convingatoare in acest sens au fost demonstrate intr-un numar de studii care au prezentat fotografii ale expresiilor faciale ce reliefau emotii atat la culturile cu un nivel de educatie crescut (Izard, 1971), dar si la cele lipsite de educatie (Ekman si Friesen, 1971). A fost identificat un grad de consistenta ridicat pentru recunoasterea expresiilor emotionale intre culturi, in pofida faptului ca aceste culturi pot fi diferite in ceea ce priveste gradul de concordanta dintre anumite emotii (Matsumoto, 1992).

Majoritatea studiilor interculturale asupra emotiilor au folosit figuri caucaziene:

- Ekman si Friesen (1971) le-au cerut indigenilor din Noua Guinee care nu au aproape nimic in comun cu rasa caucaziana sa infatiseze expresii faciale pentru o varitate de situatii; expresiile lor faciale au fost fotografiate, iar emotiile afisate au fost mai tarziu identificate de evaluatori americani.

- Boucher si Carlson (1980) au cerut celor din Malaiezia, dar si americanilor sa analizeze si sa evalueze expresiile emotionale ale diferitelor tipuri de malaezieni (malaezieni, chinezi-malaezieni, indieni-malaezieni si temuani) dar si pe cele ale caucazienilor.

- Wolfgang si Cohen (1988) au fotografiat expresiile faciale ale indienilor negri din vest si a canadienilor albi pentru un studiu care testa universalitatea si specificul cultural al emotiilor.

- Matsumoto si Ekman (1988) au dezvoltat un set de 56 fotografii, cate 8 pentru fiecare sapte tipuri de emotii. Acestea au fost selectate dintr-o gama mai larga de expresii si au fost codificate folosind Sistemul de Actiune Faciala a lui Ekman si Friesen (1978).

Concepte:

Conceptele pe baza carora s-a desfasurat acest studiu sunt urmatoarele sase emotii: fericire, furie, frica, tristete, dezgust si surprindere, dar depindeau si de intensitatea expresiilor afisate de catre subiecti.

Strategii:

Subiectilor (adulti chinezi) nu le-au fost date nici un fel de indicatii in ceea ce priveste fotografierea expresiilor lor faciale, pentru a permite orice fel de variatii in expresiile specifice grupului ales sa pozeze. Acestora li s-a dat libertatea de a exersa fiecare expresie emotionala, dar nu li s-a dat un feedback in ceea ce priveste corectitudinea pozei lor.

Modelelor li s-a cerut sa imagineze o situatie care le-ar putea induce si amplifica situatia emotionala pe care trebuiau sa o infatiseze.

Obiective:

1. crearea unui set de fotografii de expresie pentru cei care studiaza emotiile in China, dar si pentru studii interculturale;

2. identificarea/recunoasterea emotiilor respective de persoane care locuiesc in acelasi oras cu subiectii;

3. clasificarea fotografiilor dupa tipul de emotie careia ii apartine fiecare;

4. evaluarea gradului in care fiecare fotografie reliefeaza tipul de emotie sugerata;

5. descrierea anumitor stari emotionale pe baza acelor fotografii.

Operationalizarea conceptelor vizand masurarea si metoda

Metoda folosita a fost cea experimentala si anume pozarea subiectilor in diferite stari emotionale (fericire, furie, frica, tristete, dezgust si surprindere).

In Experimentul 1, un numar de 75 fotografii (unele din cele mai bune exemplare) au fost selectate de evaluatori si analizate pe rand de catre 110 studenti din Beijing (52 barbati si 58 femei) pentru a le clasifica in functie de emotia careia ii corespundea fiecare.

In Experimentul 2 s-a incercat validarea rezultatelor initiale prin evaluarea acelorasi 75 fotografii de catre 30 studenti din Beijing (15 barbati si 15 femei) in functie de intensitatea fiecarei emotii (cu ajutorul unei scari de valori de 7 puncte unde valoarile erau cuprinse intre 0 – 6,6 fiind nivelul maxim de emotie).

Procedura: In cele doua experimente procedura utilizata a fost cea de analizare/evaluare a fiecarei fotografii in parte si clasificare in functie de emotia exprimata (sau intensitatea ei).