Într-o societate în permanentă schimbare fiecare dintre noi îşi doreşte să se afirme şi să se impună din punct de vedere social, să aibă realizări în plan personal şi profesional, să se adapteze uşor la schimbări, să prevină şi să gestioneze conflictele în mod corespunzător sau pur şi simplu să trăiască armonios şi fericit printre alţi oameni.
De multe ori încercăm să ne înţelegem semenii şi modul lor de acţiune. Deseori în societate ne confruntăm cu diverse probleme cum ar fi: conflicte, probleme de relaţionare şi comunicare, manipulare. Întrebări precum: cum influenţează comportamentul meu acţiunea celorlalţi ? cum modifică activitatea mea prezenţa altuia ? ne trec deseori prin minte. Un răspuns la aceste întrebari ni-l ofera psihologia socială, deschizându-ne calea spre o mai bună înţelegere a societăţii în care trăim.
Psihologia socială al cărei obiect de studiu îl reprezintă individul în contextul social, în situaţia concretă, în interacţiunile cu ceialalţi indivizi, facilitează înţelegerea existenţei umane şi a relaţiilor interpersonale pe care aceasta le stabileşte într-o societate.
Aşa cum rezultă din alăturarea celor doi termeni, domeniul de studiu nu îl reprezintă însă individul ca unitate separată dar nici grurpurile ca structuri sociale autonome ci interacţiunea umană. Specific psihologiei sociale este faptul că abordează concomitent cei doi termeni individ-societate, renunţând la tratarea lor ca realităţi autonome. Raportat la social, fiecărui individ i se rezervă un spaţiu privilegiat ; el se raportează la o situaţie specifică, articulând trăsăturile sale individuale la o realitate socială concretă. Aflat în permanenţă în interacţiune cu alţii, fiecare individ este un om relaţional întrucât stabileşte raporturi de comunicare şi relaţionare cu alţi indivizi sau grupuri precum familia, colegii de joacă sau de serviciu dar şi cu mediul social-cultural în care evoluează. Ne aflam într-un permanent schimb de idei, sentimente, judecăţi cu cei din jur, influenţăm sau suntem supusi unui control social exercitat de diverse instituţii sau autorităţi. Fiecare dintre noi are propria realitate conflictuală, marcată de tensiuni, de o continuă luptă între ordine şi dezordine, constrângere şi libertate, opoziţii între păreri, sentimente, convingeri.
Psihologia socială prezintă interes deoarece se focalizează asupra conduitelor persoanelor în diverse situaţii şi aranjamente sociale. În ceea ce priveşte agresiunea umană, spre exemplu, psihologia socială, respectiv psihologii sociali ne ajută să prevenim agresivitatea din punct de vedere psihologic, respectiv se au în vedere factorii care au determinat anumiţi indivizi să comită acte de agresiune (frustrarea şi mânia provocate de o altă persoană, diverse injurii, proasta dispoziţie).
Psihologia socială examinează cauzele multiple ale comportamentelor şi gândirii sociale.Acţiunile, caracteristcile şi afirmatiile celor cu care intrăm în contact ne influenţează comportamenul. Nu e greu de remarcat cât de mult ne afectează daca atunci când stăm la coadă cineva din spate sau un nou-venit intră în faţă sau când de fericiţi suntem atunci când, după ce am susţinut un proiect ni se spune că e cel mai bun. Ne comportăm diferit în funcţie de caracteristicile celor cu care interacţionăm : daca sunt bine sau îngrijit îmbrăcaţi, sociabili, prost-dispuşi, atrăgători din punct de vedere fizic, tineri/ bătrâni, bărbaţi / femei..
Conduitele noastre sunt mediate de procesele cognitive care pot fi mai superficiale sau mai profunde, în funcţie de semnificaţiile pe care le acordăm celor pe care îi supunem judecăţii şi de estimarea importanţei pe care aceştia o au despre noi.
Să ne imaginam, spre exemplu, următoarea situaţie : ţi-ai asteptat colegul în staţie pe o vreme capricioasă şi esti pe punctul de a părăsi locul de întâlnire când acesta soseşte spunând că a uitat pur şi simplu de întâlnire. În mod firesc enervarea datorată aşteptării este urmată de o şi mai mare iritabilitate atunci când auzi motivul întârzierii. Enervarea produsă de aşteptare ar fi fost desigur anulată dacă colegul şi-ar fi cerut scuze iar motivul întârzierii ar fi fost trafic aglomerat. Dacă acesta întărzie frecvent şi invocă acelaşi motiv ai însă serioase dubii în privinţa adevărului celor spuse. În schimb dacă e prima dată când se întâmplă acest lucru probabilitatea de a-i accepta explicaţia e foarte ridicată. Prin urmare depinde cât şi ce anume reţinem din trecutul relaţiilor cu colegul, de memoria noastră şi ce inferenţe facem în legatură cu cele afirmate de el.
În funcţie de interesele şi preferinţele noastre ne angajăm cu un oarecare efort în diverse situatii. Spre exemplu, simpla conversaţie cu o persoană străină într-o călătorie pentru ca timpul să treacă mai uşor nu angajează acelaşi efort şi aceeaşi grijă ca atunci cănd relaţionăm cu un viitor coleg de cameră.
Variabilele ecologice care ţin de mediul fizic au impact asupra comportamentului nostru social, al prestaţiei diferitelor activităţi.Poluarea aerlui, apei, poluarea fonică, căldura, aglomerarea urbana ne afectează direct şi indirect starea de spirit, gândirea şi comportamentul.
Într-o societate modernă marcată de globalizarea economiei, de tendinţa evidentă de informatizare a activităţii, conflictele interpersonale, intergrupale şi sociale ocupă un loc major. De cele mai multe ori reacţionăm la conflict cu agresiune, rezistenţă pentru că apreciem acest fenomen în mod negativ. Chiar simpla evocare a cuvântului conflict ne duce cu gândul la comportamente nedorite, furie, ostilitate.Conflictul este engramat genetic în fiecare dintre noi.În fiecare fiinţă umană există înrădăcinaţi inamici care ne predispun la abordări conflictuale ale relaţiilor cu ceilalţi semeni.(absenţa dispoziţiei de a asculta, de pildă). În mod paradoxal, diferenţele individuale, care îl fac pe fiecare dintre noi unic, irepetabil şi interesant în plan social, conţin germenele unor potenţiale conflicte cu semenii noştri. Diversitatea privind rasa, educaţie, valori, vârsta, credinţe şi alte calităti individuale divizează la infinit mediul social, îmbogăţindu-l, conferindu-i culoare şi substanţă, dar amorsând, în acelaşi timp, relaţiile conflictuale sau competiţionale.
1. Iluţ, P.,2009, Psihologie socială şi sociopsihologie, Editura Polirom Iaşi, ISBN 978-973-46-1486-8.
2. Neculau, A., Chelcea, S., Mitrofan, N., Ilut, P., Boncu, S., Boza, M., 2004, Manual de psihologie socială, Editura Polirom Iaşi, ISBN 973-681-759-8
3. Milcu, M., 2005, Psihologia relaţiilor interpersonale : competiţie şi conflict, Editura Polirom Iaşi, ISBN 973-46-0075-3
4. Chelcea, S., Septimiu, S., 2008, Psihosociologie : teorii, cercetări, aplicaţii, Editura Polirom Iaşi, ISBN 978-973-46-0868-3
5. Iluţ, P., 2004, Valori atitudini şi comportamente sociale, Editura Polirom Iaşi, ISBN 973-681-763-6
viziune originala asupra utilitatii psihologiei sociale
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
