O veche zicala spune ca toate drumurile duc la Roma si in cazul acesta este evident ca nu exista nici o posibilitate sa alegi destinatia. Acelasi lucru se poate spune si despre stiintele economice din perspectiva comportamentului uman. Asa cum Loasby (1976) explica alegerea intr-un sistem complex furnizeaza subiectul de baza al stiintelor economice. Astfel atunci cand ceea ce numeste el ,,ignoranta partiala" devine o piesa centrala a stiintelor economice, pentru ca subiectul priveste studiul repercursiunilor sociale neintetionate a activitatii umane. Si totusi stiintele economice au fost vinovate de eliminarea posibilitatii alegerii din analiza complexitatii, presupunand existenta influentei perfecte si maximizand comportamentul. Rezultatul este sustinerea idei conform careia toti calatorii care au ajuns la Roma au facut-o ca o alegere si sa maximizeze beneficiul. Aceasta ipoteza a limitat cercetarile interesante cum ar fi ,,de ce unii oameni nu ajung la destinatie", astfel incat principala explicatie s-a concentrat pe irationalitatea individului definite ca si esecul de a se adapta modelului psihologic intrinsec anxiomei alegerii. Astfel irationalitatea este o anomalie si de aceea nu este luata in calcul si de aceea egoismul este usor de explicat, obisnuinta, dependenta, preferintele lexicografice, normele sociale, valorile de baza si credintele etice fundamentale sunt pe lista aspectelor ignorate de psihologia umana.
Ca sa reuseasca sa treaca de aceste bariere si sa se angajeze intr-o discutie interdisciplinara s-au obtinut fonduri de la Fundatia Europeana de Stiinte pentru doua workshop-uri pe tema Cercetarii Social-Economice si Social-Psihologice ale Mediului. Initialele (SPEER) in engleza inseama in scotiana verbul ,,a intreba", cerceta si este derivate din vechiul cuvant englezesc a cauta ceva. Procesul a fost destul de reusit workshop-urile generand un interes crescut si au condus la aparitia acestui numar, a unui volum si a unei liste de politici (amandoua in derulare). Au fost acoperite un numar mare de probleme incluzand sensul valorilor, teoria jocului si dilemele sociale, atitudinile si preferintele, incertitudinea sociala si metoda aprecierii accidentale CVM, normele sociale si etice si divergenta intre disponibilitatea de a platii si a accepta. Workshop-urile SPEER s-au bazat pe recunoasterea ca deductii false se pot obtine din observatii datorita cutumelor institutionalizate si ingustarea excesiva a perspectivei de cercetare care apare in discipline izolate. Ca rezultat al problemei despre cum sa descrii si sa tratezi lipsa de cunostinte in sensul ignorantei partiale deschide o dezbatere mult mai ampla. Conceptul ignorantei scoate la iveala idea unei lipse de cunostinte ireductibile care nu este niciodata indepartata de cercetare si este de fapt endemica cunoasterii stiintifice. Ca atare ignoranta partiala este dezvaluita datorita unor evenimente externe modelelor de grup sau individuale focusului disciplinar sau privirii de ansamblu si aceasta poate sa forteze schimbare perspectivei. Economistii cerceteaza cum se pot deriva preferintele din observatii ale comportamentului alegerii, in timp ce psihologii studiaza ce-I motiveaza pe oameni sa aleaga. Unii economisti persista in neglizarea a ceea ce este in spatele comportamentului si prin urmare recomanda politici care esueaza sau au un impact opus celui asteptat. De exemplu comportamentul moral dorit poate fi dezlocuit de stimulente financiare (Frey&Jegen,2000). Speranta noastra in acest numar este sa reusim sa impingem putin mai departe modul de a gandi acceptat, despre mediul economic prin introducerea psihologiei sociala in analiza.
Pentru a descărca acest document,
trebuie să te autentifici in contul tău.
